Exponat, la Muzeul Național al Banatului din Timișoara: Relief votiv din marmură cu Mithras Tauroktonos
Placa de marmură (ex voto) cu imaginea zeului Mithras sacrificând taurul a fost descoperită pe teritoriul Ulpiei Traiana Sarmisegetuza și face parte din colecția Ormóș a MNaB.
Cultul zeului Mithras roman derivă din vechile forme religioase orientale şi este un cult de mistere născut din interpretatio Romana. Prezent în mod discret în lumea romană în perioada de început a Imperiului, ia un avânt deosebit în secolul al III-lea, în provinciile dunărene, printre care şi Dacia, găsindu-şi cei mai mulţi adoranţi.
Ipostazele zeului Mithras în arta romană se raportează la episoadele esenţiale din viaţa sa: naşterea din stâncă (Mithras Petrogenitus) sau uciderea taurului (Mithras Tauroctonus). Arta sculpturală de la Apulum, de multe ori cu evidente „anomalii” iconografice, îl întruchipează pe zeu în ipostaza de Mithras Tauroctonus, în care Mithras apare ca un personaj îmbrăcat în haine persane şi purtând pe cap o bonetă frigiană.
Răspândirea creştinismului în cursul secolelor III-IV a provocat o adevărată prigoană împotriva zeului, care a fost scos din Panteonul roman. Se mai vorbeşte încă de o posibilă „concurenţă” a mithraismului cu religia creştină, fundamentată de un suport teologic şi spiritual asemănător. Cu toate că în anul 307, împăratul Diocleţian îl proclamă la Carnuntum ca zeu protector al întregului Imperiu Roman, Mithras este „alungat” treptat din oraşe, sanctuarele sale fiind devastate şi furate, iar misterul altarului central uitat.
De la Mithras – zeul protector până la “ezotericul” Mithras Internetus ar fi multe de spus, noi însă vă spunem doar că placa a fost sculptată în marmură de Bucova. Aceasta are ca dimensiuni 31 x 23,2 x 3 cm și este datată sec. II – III p. Chr. Placa îl reprezintă pe zeu în postura sa de tauroktonos, fiind încadrat de însoțitorii săi Cautes (care țin torța ridicată) și Cautopates (care ține torța aplecată), simbolizând apusul și răsăritul sau echinocțiul de primăvară și echinoțiul de toamnă, în fundal fiind gravate discret cele șapte altare simbolizând treptele de inițiere în cadrul cultului plin de mistere al lui Mithras. În colțul din dreapta – sus poate fi observat bustul soarelui (Helios), în timp ce în colțul din stânga – sus poate fi observat bustul Lunei (Luna). La picioarele zeului, atacând taurul, se poate vedea un șarpe, iar în fața taurului, redat în plină mișcare, în timp ce mușcă din gâtul taurului, se găsește un câine.
Bibliografie: Gabriel Sicoe, ”Die Mitraischen Steindenkmälern”
