Peste 18 milioane de cetățeni cu drept de vot sunt așteptați la urne, duminică, pentru alegerea președintelui pentru un mandat de cinci ani, dintre cei 14 candidați înscriși în cursă.
Conform celor mai recente cifre, pentru cei 18.296.567 cetățeni cu drept de vot au fost înființate 18.550 de secții de votare în țarăși 294 în străinătate, pentru scrutin fiind pregătite 20.745.068 de buletine de vot și 94.220 de ștampile cu mențiunea „Votat”.
Secțiile de vot se deschid la ora 7.00 și se închid la ora 21.00.
CINE VOTEAZĂ
Președintele României se alege pentru un mandat de cinci ani, prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
Au drept de vot cetățenii români care au 18 ani, împliniți pânăîn ziua alegerilor inclusiv, cu domiciliul sau reședința în țarăsau în străinătate. Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătoreascădefinitivă, la pierderea drepturilor electorale.
Peste 200.000 de alegători cu vârsta de 18 ani sunt așteptați săvoteze în primul tur al alegerilor prezidențiale, în timp ce peste 2.500 de cetățeni cu drept de vot de peste 100 de ani sunt înscriși de asemenea în listele electorale permanente, potrivit statisticilor AEP.
Astfel, la primul tur de scrutin pentru alegerea președintelui României sunt așteptați la urne 227.104 alegători cu vârsta de 18 ani.
Conform datelor AEP, 1.853 de alegători au vârsta de 100 de ani și 2.538 au peste 100 de ani.
Potrivit statisticilor, 5.634.774 cetățeni cu drept de vot au vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, iar 845.109 alegători au peste 80 de ani.
UNDE SE VOTEAZĂ
Alegătorii voteazăde regulăla secția de votare unde sunt arondați potrivit domiciliului. Alegătorii care în ziua votării se aflăîn altălocalitate decât cea de domiciliu își pot exercita dreptul de vot la orice secție de votare, dupăce declarăîn scris pe propria răspundere cănu au mai votat și nu vor mai vota la acel tur de scrutin.
Membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare și persoanele însărcinate cu menținerea ordinii voteazăla secția de votare în care își desfășoarăactivitatea.
Alegătorii care în ziua votării se aflăîn străinătate voteazăla secțiile de votare constituite pe lângămisiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, dupăce declarăîn scris pe propria răspundere cănu au mai votat și nu vor mai vota la acel tur de scrutin.
Alegătorii care se prezintăla vot și fac dovada cu actul de identitate cădomiciliazăîn raza teritorialăa secției de votare respective, însăau fost omiși din copia listei electorale permanente existente la biroul electoral al secției de votare, alegătorii care în ziua votării se aflăîn altălocalitate decât cea de domiciliu, precum și alegătorii care voteazăla secțiile de votare din străinătate sunt înscriși în listele electorale suplimentare. Pe aceleași liste vor fi trecuți, pentru a vota, alegătorii care își exercitădreptul de vot prin intermediul urnei speciale, membrii biroului electoral al secției de votare, persoanele însărcinate cu menținerea ordinii care nu sunt înscrise în copia listei electorale permanente din acea secție.
Cetățenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se aflăîn țarăîși pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în România în baza unuia din următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea electronicăde identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare.
Cetățenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se aflăîn străinătate își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar sau titlul de călătorie, cărții de identitate și a cărții electronice de identitate, valabile în ziua votării.
Cetățenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se aflăîn străinătate, precum și cetățenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se aflăîn țarăîși pot exercita dreptul de vot în baza unuia din următoarele acte de identitate: pașaportul simplu, pașaportul simplu temporar, pașaportul simplu electronic, cu menționarea țării de domiciliu.
CUM VOTĂM
Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.
Alegătorul prezintăactul de identitate președintelui biroului electoral al secției de votare sau membrului desemnat de acesta, care verificădacăalegătorul este înscris în copia de pe lista electoralăpermanentă, dupăcare alegătorul semneazăîn listăla poziția destinatăacestuia.
Înbaza semnăturii în copia de pe lista electoralăpermanentăsau în lista suplimentară, dupăcaz, președintele sau membrul biroului electoral al secției de votare desemnat de acesta îi încredințeazăalegătorului buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT”, pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot.
Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicatăștampila de control a secției de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicatăștampila cu mențiunea „VOTAT”, buletinele de vot la care ștampila cu mențiunea „VOTAT” este aplicatăpe mai multe patrulatere sau în afara acestora.
Votul este valabil exprimat în cazul în care, deși ștampila cu mențiunea „VOTAT” aplicatăa depășit limitele patrulaterului, opțiunea alegătorului este evidentă, în cazul în care tușul s-a imprimat și pe cealaltăparte a foii pe care a fost aplicatăștampila cu mențiunea „VOTAT”, precum și în situația în care ștampila a fost aplicatăde mai multe ori în același patrulater sau atât într-un patrulater, cât și în afara oricărui alt patrulater.
Efectuarea de ștersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora. Buletinele de vot nule nu intrăîn calculul voturilor valabil exprimate.
Însituația în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate semna în lista electorală, președintele face o mențiune în listă, confirmatăprin semnătura sa și a încăunui membru al biroului electoral.
Pe buletinul de vot ce va fi înmânat alegătorilor, numele candidaților sunt tipărite în patrulatere dispuse pe douăpagini – opt pe prima pagină, șase pe următoarea.
Astfel, pe prima paginăsunt imprimate în ordine opt patrulatere cu numele următorilor candidați: Kelemen Hunor (UDMR), Klaus Iohannis (ACL), Dan Diaconescu (PPDD), Victor Ponta (Alianța ElectoralăPSD-UNPR-PC), William Brînză(PER), Elena Udrea (PMP), Mircea Amariței (Prodemo) și Teodor Meleșcanu (independent). Pe pagina a doua a buletinului de vot vor fi înscriși candidații Gheorghe Funar (independent), Zsolt Szilagyi (PPMT), Monica Macovei (independent), Constantin Rotaru (Partidul Alternativa Socialistă), Călin Popescu Tăriceanu (independent) și Corneliu Vadim Tudor (PRM).
Alegătorii voteazăseparat în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde prenumele și numele candidatului pe care îl votează.
Potrivit legii, președintele biroului secției de votare poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare sănu se prelungeascănejustificat.
Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate săvoteze singur are dreptul săcheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secției de votare sau al candidaților.
Potrivit unei decizii luate de Biroul Electoral Central, alegătorii analfabeți nu vor putea fi însoțiți în cabina de vot de către alte persoane, BEC apreciind căneștiința de carte nu poate fi constatatăcu certitudine. De asemenea, BEC a arătat căpatrulaterele în care sunt înscriși candidații sunt individualizate nu numai prin numere, denumirea formațiunii politice sau sintagma “candidat independent„, prenumele și numele candidaților, ci și prin semnele electorale, arătând căaceste elemente “sunt suficiente pentru a facilita identificarea candidatului preferat și de către alegătorii neștiutori de carte„.
Dupăce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele astfel încât pagina netipărităcare poartăștampila de control sărămânăîn afarăși le vor introduce în urnă, având grijăsănu se deschidă. ÃŽndoirea greșităa buletinului nu atrage nulitatea acestuia.
La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greșit ștampila cu mențiunea „VOTAT”, dar nu a introdus buletinul în urnă, președintele biroului electoral al secției de votare îi poate elibera, numai o singurădată, un nou buletin, reținând și anulând buletinul inițial.
Ștampila încredințatăpentru votare se restituie președintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secției de votare desemnați de acesta, care aplicăpe actul de identitate a alegătorului ștampila cu mențiunea „VOTAT” sau un timbru autocolant, dupăcaz, și înscriu data scrutinului.
Alegătorii netransportabili pot vota folosind urna specială.
Pentru alegătorii netransportabili din motive de boalăsau invaliditate, din țară, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisăa acestora, depusăcel mai târziu în preziua votării, însoțităde copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care sărezulte căpersoanele respective sunt netransportabile, ca o echipăformatădin cel puțin doi membri ai biroului electoral săse deplaseze cu o urnăspecialăși cu materialul necesar votării. Urna specială, care se utilizeazădoar la secțiile de votare din țară, se poate deplasa numai în raza teritorialăarondatăla respectiva secție de votare. Urna specialăva putea fi folosită, la cerere, de către persoanele reținute, deținute în baza unui mandat de arestare preventivăsau persoanele care executăo pedeapsăprivativăde libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale.
Încazul în care într-un penitenciar se solicităexercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale de mai mult de 400 de persoane aflate în detenție, cererile de votare prin intermediul urnei speciale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secții de votare din localitatea în care se aflăpenitenciarul, stabilite prin decizie a biroului electoral județean sau a biroului electoral al sectorului municipiului București. De asemenea, cererile de votare prin intermediul urnei speciale formulate de persoanele cu drept de vot internate în spitale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secții de votare din localitatea în care se aflăspitalul, stabilite prin decizie a biroului electoral județean sau a biroului electoral al sectorului municipiului București, dupăcaz.
Alegătorul are dreptul la un singur vot, în fiecare tur de scrutin.
REGLEMENTĂRI ÃŽN TIMPUL PROCESULUI DE VOTARE
Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totalăa suspendărilor nu poate depăși o oră. Suspendarea este anunțatăprin afișare la ușa sediului secției de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanșat suspendarea. Întimpul suspendării, urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot și celelalte documente și materiale ale biroului electoral al secției de votare vor rămâne sub pazăpermanentă. Întimpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secției de votare, în același timp. Candidații și persoanele acreditate care asistăla votare nu pot fi obligate săpărăseascăsala de votare în acest timp.
Potrivit legii, președintele biroului electoral al secției de votare este obligat săia măsurile necesare pentru ca alegerile sădecurgăîn bune condiții. Atribuțiile acestuia se întind și în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum și pe străzi și în piețe publice, pânăla o distanțăde 500 m.
Pentru menținerea ordinii, președintele biroului electoral al secției de votare are la dispoziție mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar și de prefect, împreunăcu reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor.
Înafarăde membrii biroului electoral al secției de votare, de candidați și de persoanele acreditate, nicio altăpersoanănu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.
La toate operațiunile electorale efectuate de birourile electorale ale secțiilor de votare pot asista, în afara membrilor acestora, persoanele acreditate: observatorii interni și externi și reprezentanții interni și externi ai mass-media.
La ieșirea de la urne, pot efectua sondaje de opinie institutele de sondare a opiniei publice sau societățile comerciale ori organizațiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie și care sunt acreditate de BEC. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării instituției pentru care lucrează, în zona de protecție a secției de votare, fărăa avea acces în interiorul localului secției de votare.
Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare, persoanelor însărcinate cu menținerea ordinii, persoanelor acreditate și operatorilor de sondaj săpoarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandăelectorală.
Înziua votării, între orele 7.00 și 21.00 sunt interzise comercializarea și consumul băuturilor alcoolice în spațiul de protecție al secției de votare.
Potrivit legii, constituie contravenții și se sancționeazăcu amendăde la 4.500 la 10.000 lei înscrierea cu bunăștiințăa unui alegător în mai multe liste electorale permanente, înscrierea în listele electorale sau tabelele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, tipărirea fărădrept de buletine de vot, în vederea utilizării acestora în ziua alegerii, înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintăactul de identitate ori care refuzăsăsemneze în lista electoralăsau tabelul electoral în care este înscris pentru primirea buletinului de vot și a ștampilei cu mențiunea „VOTAT”. Cu aceeași amendăse sancționeazăneaplicarea pe actul de identitate a ștampilei cu mențiunea „VOTAT” sau a timbrului autocolant, dupăcaz, precum și reținerea actului de identitate, fărămotive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secției de votare.
Tot cu amendăde la 4.500 la 10.000 lei este sancționatăîncălcarea prevederii legale potrivit căreia, cu 48 de ore înainte de ziua votării, este interzisăprezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete cu conținut electoral făcute pe stradă.
Refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi este sancționat cu amendăde la 1.500 la 4.500 lei.
Aceeași amendăeste prevăzutăde lege pentru continuarea propagandei electorale dupăîncheierea acesteia, precum și sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secțiilor de votare săvoteze sau sănu voteze un anumit candidat.
Cu amendăde la 1.500 la 4.500 lei vor fi sancționate și persoanele care, în ziua votării, comercializeazăsau consumăbăuturi alcoolice în spațiul de protecție al secției de votare, precum și continuarea propagandei electorale dupăîncheierea acesteia, precum și sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secțiilor de votare săvoteze sau sănu voteze un anumit candidat. Purtarea pe durata votării de către membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza, persoanele acreditate sau de către operatorii de sondaj de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandăelectoralăse sancționeazăamendăcuprinsăîntre 1.000 și 2.500 de lei.
CE SE ÃŽNTÂMPLĂ DUPĂ ÃŽNCHEIEREA VOTĂRII
La ora 21.00, președintele biroului electoral al secției de votare declarăvotarea încheiatăși dispune închiderea sălii unde se votează. Alegătorii care la ora 21.00 se aflăîn sala unde se voteazăpot săîși exercite dreptul de vot.
Dupăînchiderea sălii unde se votează, președintele, în prezența membrilor biroului electoral, efectueazăoperațiunile de numărare a buletinelor de vot și de consemnare a rezultatului votării.
Rezultatele scrutinului sunt centralizate de Biroul Electoral Central. BEC poate dispune renumărarea voturilor într-o secție de votare sau refacerea centralizării voturilor și a rezultatului alegerilor în situația în care constatăcăau fost comise erori sau existăneconcordanțe între datele consemnate în procesele-verbale.
Dupăvotare și centralizarea voturilor, Biroul Electoral Central înainteazăla Curtea Constituționalăprocesul-verbal constatator pentru fiecare tur de scrutin.
Curtea Constituționalăvalideazărezultatul fiecărui tur de scrutin, asigurăpublicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru fiecare tur de scrutin și valideazărezultatul alegerilor pentru președintele ales. Actul de validare se întocmește în trei exemplare – unul rămâne la Curtea Constituțională, unul se prezintăParlamentului pentru depunerea jurământului prevăzut de Constituție, iar al treilea se înmâneazăcandidatului ales.
Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale legătorilor înscriși în listele electorale permanente. Dacăniciunul dintre candidați nu a întrunit majoritatea voturilor, se organizeazăal doilea tur de scrutin, la care participănumai primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Încel de-al doilea tur de scrutin, este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. Al doilea tur de scrutin are loc la douăsăptămâni de la primul tur de scrutin, în data de 16 noiembrie.
Potrivit legii, Curtea Constituționalăpoate anula alegerile dacăvotarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudăde naturăsămodifice atribuirea mandatului sau, dupăcaz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. Înaceastăsituație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminicăde la data anulării alegerilor.
Cererea motivatăde anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice sau electorale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării.
Candidatul a cărui alegere a fost validatădepune în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședințăcomună, jurământul de credințăfațăde țarăși popor.
Mandatul Președintelui României se exercităde la data depunerii jurământului pânăla depunerea jurământului de președintele nou ales.
sursa: Mediafax
