Fostul primar al Timișoarei Gheorghe Ciuhandu a fost audiat, joi, la Parchetul Curții de Apel Timișoara, în legăturăcu retrocedarea unui imobil din centrul orașului către o familie de romi, caz în care ar fi lipsit documente la intabulare.
Gheorghe Ciuhandu a fost citat pentru a fi audiat ca martor la Parchetul Curții de Apel Timișoara, în cazul unui imobil de pe strada Academician Alexandru Borza, care a fost retrocedat la sfârșitul anilor ’90 unei familii de romi din oraș, transmite corespondentul MEDIAFAX.
La ieșirea de la audieri, Ciuhandu a declarat căa fost citat în calitate de martor și cănu își amintește prea multe detalii despre aceastăretrocedare, având în vedere căau trecut mai mulți ani.
„A fost acum 12-13 ani, nu îmi amintesc. Dacăactele de retrocedare erau avizate juridic, eu semnam. Înmomentul în care aveau viza juridică, eram în drept săsemnez„, a spus Ciuhandu.
Înacelași dosar au mai fost audiați, în urmăcu aproximativ douăsăptămâni, și secretarul Primăriei Timișoara, Ioan Cojicari, precum și fostul șef al Direcției de Patrimoniu din cadrul Primăriei Timișoara, Nicușor Miuț.
Secretarul Primăriei Timișoara, Ioan Cojocari, a declarat corespondentului MEDIAFAX căeste vorba despre o clădire de locuit din municipiu, care a fost retrocedatăunei familii de romi, printr-o hotărâre judecătorească.
„Este vorba despre o clădire de locuit, o casăaflatăpe strada Academician Alexandru Borza, la numărul 5. A fost retrocedatăprin hotărâre judecătorească„, a spus Cojocari.
Potrivit unor surse judiciare, dosarul de la Parchetul Curții de Apel Timișoara a fost deschis dupăce a fost constatatălipsa unor documente care au stat la baza intabulării imobilului în Cartea Funciară.
La Timișoara, mai multe familii de romi dețin sute de proprietăți în centrul orașului.
Înoraș au fost inventariate peste 14.500 de imobile considerate istorice, construite înainte de anul 1945, iar dintre acestea 938 sunt monument istoric, conform legii. Câteva sute dintre aceste clădiri, aflate în zona centrală, au fost cumpărate de romi. Inițial, familiile de romi au cumpărat un singur apartament, iar apoi, prin amenințări sau șicane, au determinat familiile rămase în clădire săvândăsub prețul pieței.
Una dintre cele mai bogate familii de romi din Timișoara este familia Cârpaci, care are 144 de proprietăți – vile, case, apartamente, terenuri, garaje și diferite spații -, majoritatea în zona centralăa orașului, potrivit reprezentanților Direcției Județene de Finanțe Timiș. Printre imobilele intrate în proprietatea acestei familii se numărăși o clădire aparținând Spitalului de Copii „Louis Å¢urcanu„.
Presa localăa relatat deseori despre Vișinel Stanca și Ionelaș Cârpaci ca fiind conducătorii unor clanuri de romi care s-au îmbogățit în timpul administrației fostului primar al Timișoarei Gheorghe Ciuhandu, al cărui nume a fost asociat cu clanurile de romi care au acaparat mai multe străzi din centrul orașului, în urma unor retrocedări.
Presa a relatat că, având ajutorul unor funcționari din Primărie, romii sau avocații lor au aflat cine sunt moștenitorii cărora urma săli se retrocedeze imobile istorice în valoare de milioane de euro. Odatăce aflau numele moștenitorilor, romii îi convingeau pe aceștia săle vândăvilele sau măcar apartamente din aceste vile. Dupăce reușeau săintre în imobil, se trecea la faza a doua, în care, prin diferite modalități, îi obligau pe proprietarii celorlalte apartamente săle vândăla preț redus locuințele, pânădeveneau proprietari pe întregul imobil.
Fostul primar Gheorghe Ciuhandu a susținut căde-a lungul anilor a făcut anchete interne în Primărie, având plângeri căunii funcționari i-au ajutat pe romi săintre în proprietatea unor imobile istorice, dar cănu a obținut niciodatăsuficiente dovezi pentru a-i sancționa.
Ciuhandu acuza că”foarte multe falsuri” în acte au fost făcute de funcționarii de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, cu complicitatea unor notari sau avocați care au lucrat „mânăîn mînă”.
„Au fost hotărâri judecătorești prin care s-au retrocedat imobile către foștii proprietari și ăștia au vândut mai departe romilor. Instanțele nu aveau cum săretrocedeze direct familiilor de romi pentru căacestea nu aveau proprietăți. Majoritatea cazurilor au ajuns, în final, la romi și ei s-au intabulat. Primăria Timișoara a apărat interesele statului, mai ales în cazul spitalelor, fiind instituții publice și cu un regim mai special. Proprietarii, neprimindu-le imediat, intrau pe cale judecătoreascăîn instanțe și le câștigau. Însituațiile de acest gen, noi eram chiriași. Aceeași situație era la fostul Spital de Oncologie, care a fost retrocedat fostului proprietar, care apoi a vândut clădirea unei familii de romi. Eu cred, și aceasta este părerea mea personală, căau lucrat mânăîn mânădiverși: notari, avocați, instanțe”, afirma fostul primar.
sursa: Mediafax
