🏊 Suvenir istoric: ștrandurile de odinioară din Timișoara.
E o zi toridă și cu toții ne gândim unde să mergem la ștrand pentru a ne răcori. Dar să ne amintim pe unde mergeau părinții și bunicii noștri, sau chiar mai departe, la ștrandurile din alte vremuri din Timișoara.
Primele băi populare au fost înființate în timpul dominației turcești. În 1660, călătorul turc Evlia Celebi menționa existența a patru băi de mare capacitate, renumite fiind cele de la Poarta Apei și Poarta Malului.
În secolul al XIX-lea, lângă râul Bega exista un bazin destinat militarilor din garnizoană. La începutul secolului următor, când în Europa începuse construirea de ștranduri, moda a fost preluată și de timișoreni. Primul ștrand de acest gen a fost în cartierul Fabric, pe vechiul canal al Begheiului, probabil unde se află astăzi Hotelul NH. Un ștrand modern a fost realizat în zona Turbinei, după proiectele arhitectului László Székely, și a fost deschis pe 22 iulie 1911.
În ajunul Primului Război Mondial, în oraș funcționau șapte băi publice, cea mai cunoscută fiind baia publică „Hungaria”, cunoscută ulterior ca Palatul Neptun. În 1926, în Parcul Scudier a fost construit un modern ștrand, cunoscut de localnici ca „Uszoda”.
În perioada comunistă, cel mai renumit ștrand a fost cel al Tineretului, realizat în 1960 lângă Pădurea Verde, după planurile arhitectului Aurel Gârleanu. Un alt ștrand important a fost Termal, deschis în 1970 lângă Podul Michelangelo, care dispunea și de un bazin cu apă termală. Mai târziu, au fost deschise multe mici ștranduri în cadrul bazelor sportive ale întreprinderilor, dar accesul era în principal pe bază de legitimație de angajat.
#mnab #stranduriletimisoarei
