Trupe romanesti Viena
Iuliu Maniu la Viena
Iuliu Maniu si Alexandru Vaida Voivod
Prăbușirea frontului bulgar din toamna anului 1918 l-a găsit pe Iuliu Maniu în Ardeal. Declinul de început al armatelor Puterilor Centrale va oferi terenul propice pentru pătrunderea principiilor wilsoniene și în armată.
Prezența liderului Partidului Național Român în Ardeal la acea vreme, nu era deloc bine văzutăde guvernul maghiar, care va solicita comandamentului suprem militar sădea un ordin prin care Iuliu Maniu săfie adus pe frontul din Piave, înainte de a-i expira concediul ce-l avea. Pentru a abate atenția guvernului maghiar, Iuliu Maniu se întoarce pe front, dar dupăcâteva zile, cu ajutorul unui ofițer superior ceh, a părăsit frontul în vederea participării la evenimentele viitoare care au adus destrămarea Imperiului austro-ungar și deschiderea drumului spre unirea Transilvaniei cu Regatul României.
Spre sfârșitul lunii septembrie 1918, Iuliu Maniu se afla la Budapesta. Aici va participa la consfătuirea Comitetului Partidului Național Român. Încadrul acestei consfătuiri Iuliu Maniu a declarat cănu se mai întoarce pe front și căîși va relua activitatea politică.
Înacel timp, Comitetul național juca rolul unui guvern, iar în interiorul lui au fost împărțite câteva resorturi. Iuliu Maniu a primit conducerea afacerilor externe și a celor militare. Sediul guvernului era stabilit la Sibiu, așa cum rezultăși din ultimatumul adresat guvernului maghiar pentru predarea imperiului.
Însituația unei evoluții catastrofale a imperiului, ungurii doreau o reconciliere cu românii. Unul din fruntașii PNR, Alexandru Vaida Voievod, este chemat în audiențăde arhiducele Iosif Ferdinand al Austriei, care îi comunicăvoința împăratului de a recunoaște toate drepturile românilor, cu condiția ca ei sănu recurgăla vreo acțiune contrarăinegrității teritoriale a Ungariei.
Imperialii doreau păstrarea Transilvaniei în componența regatului ungar; dacăromânii nu vor primi aceastăpropunere vor urma represiuni împotriva lor. Guvernul maghiar va încerca să-l determine pe Iuliu Maniu săprimeascăun portofoliu ministerial, dar, atât audiența lui Alexandru Vaida Voievod cât și sondările guvernului maghiar au rămas fărărezultat.
Încalitatea desemnatăde Comitetul Național, Iuliu Maniu se stabilește la Viena. Misiunea sa a fost săformeze o armatăromâneascădin regimentele românești ale garnizoanelor de la Viena și Praga.
Având gradul de Sublocotenent de Artilerie, Iuliu Maniu a convocat cu ajutorul căpitanului Traian Popa pe toți ofițerii români din cele douăgarnizoane, la o consfătuire. Înaceastăconsfătuire, Iului Maniu a făcut o prezentare asupra situației politice și a stărilor armatei pe front, le-a comunicat ce misiune are de îndeplinit și le-a propus săconstituie Sfatul soldaților români din Viena.
Sfatul se va forma imediat, la dispoziția „Sublocotenentului de Artilerie„, care a ordonat regimentul 64 de Orăștie, având a se pune un număr de 100 ofițeri români, gata săprimeascăordinele venite din partea lui Iului Maniu.
Primul ordin a vizat cucerirea cazărmii vieneze Ferdinandskaserne și destituirea colonelului austriac care comanda regimentul. Căpitanul român Loichița a fost numit comandant în locul colonelului austriac. Aici se va forma lagărul armatei române, armatăce înfigea o săgeatăucigătoare în inima Imperiului austro-ungar, pregătind astfel întregirea Regatului României.
Dupăcucerirea garnizoanei vieneze, au fost trimiși la Praga și în alte centre ale Austriei, ofițeri români cu misiunea de a răscula și celelalte regimente românești. La Praga erau douăregimente românești, informațiile din acele vremuri atribuind bravilor soldați români un rol hotărâtor în desfășurarea evenimentelor viitoare.
Ostașii români aveau săse atașeze poporului ceh, căruia îi va lua apărarea fațăde administrația imperială.
Comandantul superior al armatelor imperiale din Praga a fost arestat de militarii români, aceștia refuzând săfoloseascăarma împotriva populației pragheze, care a declarat independența cehă.
Națiunea cehoslovacă, prin reprezentantul ei de la Viena nu a întârziat să-și exprime recunoștința fațăde Iuliu Maniu pentru serviciile aduse de trupele române cauzei cehoslovace.
Cornel Florin Seracin
Va urma
surse foto : enciclopediaromaniei.ro, george-damian.ro
){kind=link}