Un memorandum pentru protejarea și afirmarea identității românilor din Covasna, Harghita și Mureș, adoptat, sâmbătă, la Izvoru Mureșului, și în care se cere, între altele, înființarea unui Departament pentru comunitățile românești din cele trei județe, va fi înaintat Președinției și Guvernului.
Reprezentanți românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș – lideri ai asociațiilor comunității românești din cele trei județe, primari români din Harghita, cadre didactice și preoți din județ – au discutat, la Izvoru Mureșului, despre problemele comunităților românești și au tras un semnal de alarmăcu privire la continuarea acțiunilor de „discriminare și deznaționalizare„ a românilor din Arcul Intracarpatic, transmite corespondentul MEDIAFAX.
La întâlnire au participat și ministrul Apărării Naționale, Mircea Dușă, episcopul Covasnei și Harghitei, Andrei Moldovan, precum și prefectul județului Harghita, Jean-Adrian Andrei.
Reprezentanții românilor au afirmat că, având în vedere configurația demografică, administrativă, educațională, economicăși politicăactualădin județele Covasna și Harghita în special, românii au „un satut de facto de minoritate numericălocală„, sunt discriminați, marginalizați și tratați ca „o populație aservită„, neexistând egalitate de șanse.
„Înjudețele Covasna și Harghita, contrar cadrului european, minoritatea dominantă(ungară), devenitămajoritate numerică, este protejatăprin măsuri evidente de discriminare pozitivă, în vreme ce majoritatea româneascădin cele douăjudețe, devenităminoritate numericălocalădominată, este condamnatăla deznaționalizare sau la emigrare. Românii din aceastăparte de țărănu dispun de instrumente legale și de pârghii eficinte pentru a contracara prin forțe proprii efectele negative ale descentralizării, în rapoartele cu autoritățile administrației publice locale aflate sub autoritatea perpetuăa formațiunilor etnice maghiare„, se aratăîn memorandum.
De asemenea, aceștia au susținut cădatele oficiale ale recensămintelor populației indicăscăderea numărului românilor în majoritatea localităților cu populație etnic mixtădin Covasna și Harghita, în ultimii 25 de ani, atenționând că, dacăacest proces continuă, în următoarele trei decenii populația româneascădin aceste localități „se va diminua drastic, mergând pânăla dispariție„.
Potrivit unor studii sociologice prezentate în cadrul evenimentului, în județele în care etnicii maghiari sunt numeric majoritari „societatea româneascăse regăsește segregatădupăprincipii medievale în propria țară„, accesul românilor la locurile de muncă, la deciziile și la reursele financiare fiind restricționat de „dictatura etnocraticăa formațiunilor politice maghiare„ și complicităților factorilor de putere din cadrul autorităților decidente ale statului român.
„Principalul rezultat al ultimilor 25 de ani este apariția unei minorități dominate și unei majorități dominante, apariția unui soi de apartheid cultural-instituțional pe criterii etnice, de tip medieval„, a precizat directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Radu Baltasiu.
Totodată, în memorandum se menționeazăcăagravarea situației și „recrudescența demersurilor separatiste sunt trecute cu vederea„ sau „încurajate de complicități politico-economice transpartinice, de lipsa de reacție a instituțiilor statului„ și de „incapacitatea de gestionare a unor situații care vizeazăsiguranța națională„.
„Ne-am propus săidentificăm acele măsuri care săducăla perfecționarea organzării comunitare, săfacem ceea ce depinde de noi. Înal doilea rând, săpotențăm, săstimulăm solidaritatea naționalăși mai ales imensul capital de afectivitate în chestiuni pragmatice, iar în al treilea rând, solicităm Guvernului săse raporteze la problema noastrăîntr-un alt mod. Sătrecem de la demersuri, de la bune intenții, la fapte concrete. Nu împotriva concetățenilor maghiari, ci pentru noi, pentru ca acest spațiu binecuvântat sărămânăun spațiu multietnic și pluriconfesional și nu o enclavăetnică„, a spus directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, Ioan Lăcătușu.
Înmemorandumul adoptat se solicită„elaborarea și aprobarea unei strategii naționale pentru asigurarea respectări dreptului constituțional la identitate naționalăși a exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor de naționalitate românădin unitățile administrativ-teritoriale în care aceștia sunt numeric minoritari„, înființarea unui Departament pentru comunitățile românești minoritare numeric, precum și numirea unui consilier prezidențial, respectiv guvernamental, care sămonitorizeze situația comunităților românești.
De asemena, se cere finanțare, prin bugetul central, pentru proiectele promovate de asociațiile și fundațiile culturale, religioase și civice din județele Covasna, Harghita și Mureș, elaborarea unei strategii de dezvoltare economicăprioritarăpentru zona Covasna-Harghita, cu finalitate în crearea unor noi locuri de muncăși menținerea celor existente, iar statului român săîși exercita prezența „clarăși hotărâtă„ în cele trei județe prin instituțiile sale specifice: prefectură, instituții deconcentrate, armată, forțe de ordine publică, „așa cum procedeazăstatul italian în Tirolul de Sud, exemplu des invocat de adepții separatismului pe criterii etnice a așa-zisului Å¢inut Secuiesc„.
Semnatarii au reiterat solicitarea adresatăGuvernului României, „de a înceta practica aprobării solicitărilor UDMR de a fi schimbați prefecții români din județele Covasna și Harghita„, aceștia fiind „singurii care pot veghea și acționa împotriva acțiunilor potrivnice satului român„.
„A venit momentul ca țara săse raporteze altfel la noi, românii din Covasna, Harghita și parțial Mureș. Datoritădificultăților din perioada de tranziție și a bulversărilor valorilor din societatea românească, nici pânăacum nu s-a înțeles că, de fapt, problema nu este doar a românilor din aceste județe, ci a întregii țări. Așa cum nu se înțelege că, deși neacceptatăde iure, autonomia maghiarăîn zonăexistăde facto. Lipsa de reacție a statului român face ca liderii comunității maghiare săcontinue promovarea identități unui ținut secuiesc fărăromâni„, se precizeazăîn memorandum.
Înfinalul documentului, sunt exprimate „speranțele comunității românești de normalizare a conviețuirii interetnice în zonă„, care „îi cheamădin nou pe concetățenii de etnie maghiarăla conlucrare și dialog, singura soluție rezonabilăfiind conviețuirea pașnicăbazatăpe respectul reciproc, în spiritul valorilor comune creștine și europene„.
Memorandumul adoptat, sâmbătă, la ÃŽntâlnirea românilor din județul Harghita, organizatăde Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș la Izvoru Mureșului, va fi depus la Președinție, Parlament și Guvern, precum și la Consiliul Europei, „pentru o informare reală, în contrast cu informațiile eronate cu care sunt asaltate organismele europene„.
sursa: Mediafax
