Hotărârea Consiliului Local (CL) Miercurea Ciuc, prin care a fost aprobat un memorandum inițiat de CNS, privind înființarea Å¢inutului Secuiesc cu statut autonom, și care a fost atacatăde Prefectură, a fost anulatădefinitiv de Curtea de Apel Târgu Mureș, care a respins recursul autorității locale.
Hotărârea CL Miercurea Ciuc din primăvara anului 2014, prin care a fost aprobat memorandumul Consiliul Național Secuiesc (CNS) privind înființarea regiunii administrative Å¢inutul Secuiesc cu statut autonom, a fost atacatăîn instanța de contencios administrativ, în 3 iulie 2014, de prefectul județului Harghita, Jean-Adrian Andrei, acțiunea acestuia fiind admisăde magistrații Tribunalului Harghita în luna octombie a anului trecut, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Potrivit deciziei acestora, documentul nu a fost emis pe baza legii, propunerea privind Statulul de autonomie a Å¢inutului Secuiesc fiind avizatănegativ de Consiliul Legislativ, „întrucât viza crearea unei entități statale distincte, paralelăcu statul național unitar român, ceea ce contravine Constituției”.
Ulterior, Consiliul Local Miercurea Ciuc a atacat cu recurs, în februarie 2015, sentința Tribunalului Harghita la Curtea de Apel Târgu Mureș, care a respins acțiunea acestuia și a anulat definitiv hotărârea adoptată, fiind comunicatăPrefecturii Harghita în urmăcu douăzile.
Potrivit magistraților Curții de Apel Târgu Mureș, CL Miercurea Ciuc „a ales săignore aria de competențăși a adoptat un act care vizeazădemersuri și solicitări concrete ce tind săstabileascăregimul teritorial-administrativ al populației din 153 de localități, din care doar 68 se aflăîn Harghita”, celelalte fiind situate în județele Covasna și Mureș.
De asemenea, aceștia au precizat căîn decizia lor au mai ținut cont de „respingerea de către Comisia Europeană” a douăcereri de înregistrare a unor inițiative cetățenești „al căror obiect îl constituia înființarea de regiuni dupăcriterii entice”.
„Prin Decizia C (2013) 4875 final, din 25 iulie 2013, a fost respinsăcererea de înregistrare a inițiativei cetățenești depuse de Consiliul Național Secuiesc cu titlul «Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor și pentru sustenabilitatea culturilor regionale» , iar prin Decizia C (2013) 5969 final, din 13 septembrie 2013, a fost respinsăcererea de înregistrare a inițiativei cetățenești depuse de Hans Heinrich Hansen și Kelemen Hunor, cu titlul «Minority Safe-Pack – un million de semnături pentru diversitate în Europa», precum și, în același sens, respingerea de către Plenul Senatului, în ședința din 25 septembrie 2012, a propunerii legislative privind Statutul de autonomie a Å¢inutului Secuiesc”, au motivat magistrații Curții de Apel Târgu Mureș.
Decizia Curții de Apel Târgu Mureș este definitivă.
Prefectul Jean-Adrian Andrei, a declarat presei, joi, căPrefectura va ataca în instanțătoate hotărârile autorităților locale care contravin legislației în vigoare și încalcăConstituția României.
„Prin aceastădecizie a Curții de Apel ne aflăm în fața autorității de lucru judecat și a practicii judiciare, motiv pentru care orice demers prin acte administrative, care va avea ca obiect aceastătemă, va fi respins din start”, a spus prefectul.
Pânăîn prezent, în județul Harghita au fost adoptate de către consilii locale 35 de hotărâri prin care a fost aprobat memorandumul inițiat de CNS privind înființarea regiunii administrative Å¢inutul Secuiesc cu statut autonom, toate fiind atacate de Prefecturăîn instanța de contencios administrativ.
Încazul a 30 din hotărâri, magistrații Tribunalului Harghita au admis acțiunea prefectului, iar alte cinci se aflăpe rol. Cinci dintre sentințele adoptate de instanța de fond au fost atacate cu recurs de consiliile locale la Curtea de Apel Târgu Mureș.
Potrivit motivării înaintatăinstanței de Prefectură, „prin solicitarea creării unei regiuni administrative numite Å¢inutul Secuiesc este încălcatăConstituția României, orice reorganizare administrativ-teritorialănefiind posibilădecât prin revizuirea legii fundamentale a țării”.
Cât privește solicitarea recunoașterii limbii maghiare ca limbăoficială, juriștii Prefecturii au apreciat căeste neconstituțională, din moment ce în Articolul 13 din Constituție se precizeazăcăîn România, limba oficialăeste limba romînă.
Înfebruarie 2014, CNS a cerut celor 153 de consilii locale din județele Harghita, Mureș și Covasna săadopte câte o hotărâre în care săsolicite crearea unei regiuni administrative a României, denumităÅ¢inutul Secuiesc, un statut autonom pentru regiune, decizii care săfie trimise apoi inclusiv forurilor internaționale.
Potrivit proiectului de hotărâre pe care CNS îl propunea spre aprobare consiliilor locale, acestea urmau săsolicite Parlamentului și Guvernului sărespecte toate angajamentele internaționale ale României adoptate în domeniul protecției minoritățile naționale.
De asemenea, consiliile locale urmau săsolicite crearea unei regiuni administrative denumite Å¢inutul Secuiesc, care săaibăstatut autonom, iar delimitarea subdiviziunilor administrative din cadrul regiunii s-ar realiza prin referendum local.
Înproiectul pe care CNS îl propunea spre aprobare consiliilor locale se mai solicita ca în unitățile teritorial-administrative în care ponderea unei minorități naționale depășește zece la sută, limba acesteia săfie recunoscutăca limbăoficială, având același statut ca limba oficialăa statului.
sursa: Mediafax
