Mi-a atras atenția, astăzi, la un supermarket din Timișoara, o doamnă care l-a întrebat pe angajatul de la vitrina cu servire asistată de unde provine carnea de porc.
Omul a spus „imediat” și a luat dintr-o lădiță roșie un pachet de carne de pe care a citit eticheta. „Din Spania” a răspuns omul.
Doamna s-a scuzat și i-a spus vânzătorului că, în acest caz nu îi mai trebuie, apoi s-a îndepărtat de vitrină.
Curios, m-am dus la vitrina cu autoservire de unde am luat un pachet de carne proaspătă de porc, ambalată în pungă, și… ce să vezi?
Pe etichetă scria clar „porc crescut și sacrificat în Spania”.
Spre rușinea mea, e prima oară când verific proveniența cărnii de porc proaspătă, fiind apropate convins că, cel puțin noi aici la Timișoara, cumpărăm carne de porc de la marile ferme din vestul țării noastre sau, poate, din Ungaria vecină.
Totuși, Spania nu e prea departe?
La o altă vitrină cu autoservire sunt zeci de jamboane pe porc întregi, proaspete. Îmi zic, iată și porcul românesc!
Mă uit pe etichetă, ce să vezi? Crescut în Germania, sacrificat în Germania, produs în Germania!
Ei bine, iată că nu e chiar așa.
