Duminica de Florii și Paștele Catolic 2024 sunt celebrate cu peste o lună mai devreme față de data sărbătoriri lor la creștinii ortodocși.
Descoperă care sunt cele mai populare obiceiuri și tradiții și care este semnificația acestor sărbători importante.
Floriile catolice 2024 – semnificație
Sărbătoare de Florii la creștinii catolici, la fel ca și la ortodcși, este celebrată cu o săptămână înainte de Paștele catolic 2024. Mai exact, anul acesta are loc duminică, pe 24 martie. Sărbătoarea de Florii simbolizează intrarea Domnului în Ierusalim, pe un asin, întâmpinat cu flori, cu ramuri de măslin şi de finic de mii de oameni şi aclamat ca un adevărat împărat prin cuvintele: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine în numele Domnului!”. Iisus îl înviase din morți pe Lazăr, arătând tuturor că puterea Domnului este nemărginită și că numai credința poate aduce izbăvirea.
Denumirea populară a sărbătorii – Florii – are origini păgâne, provenind de la zeiţa romană a florilor, Flora, zeiţa reînvierii naturii, care era sărbătorită la 28 aprilie prin ramuri înverzite simbolizând renaşterea naturii. În timp, creştinii au suprapus Sărbătoarea Floriilor peste prăznuirea Intrării Domnului în Ierusalim.
Duminica Floriilor rămâne o sărbătoare cu o puternică semnificație. Deși oamenii l-au primit cu mare bucurie și cu speranță în suflete pe Cel care avea să se sacrifice pentru toate păcatele lumii, Iisus era conștient de faptul că aceștia nu aveau sufletele pe deplin deschise, de aceea se spune că Iisus a plâns în minunata zi a Floriilor.
Deși Duminica Sfânta a Intrării Domnului în Ierusalim este o sărbătoare plină de bucurie și pace sufletească, ea marchează și începutul patimilor lui Iisus Hristos, Săptămâna Sfântă simbolizând durerea și chinurile pe care Mântuitorul le-a îndurat pentru că păcatele oamenilor să fie iertate.
Tradiții de Florii catolice
În vechime, Duminica Floriilor era sărbătorită doar de comunitatea creştină din Ierusalim, fiind apoi transmisă şi în Egipt, Siria şi Asia Mică, iar în secolul al 5-lea se celebra şi în Constantinopol, când împăratul şi curtea participau la procesiunea solemnă. Încă de pe atunci, credincioșii purtau ramuri de finic pe străzile orașului, cântând imnuri creștine.
În zilele noastre, tradițiile catolice de Florii seamnănă destul de mult cu cele ortodoxe. Biserica catolică organizează o procesiune specială în duminica de Florii, la care participă creștinii catolici.
Credincioșii catolici pregătesc frumoase împletituri din flori și crenguțe de salcie pe care le agață în vârful unor prăjini de lemn cu care participă la procesiune. După încheierea procesiunii, multe crengi împodobite sunt arse, iar cenușa este păstrată pentru Miercurea Cenușii din anul următor, care este de fapt prima zi a Postului Mare. Cenușa este folosită de preoți care o presară pe frunțile credincioșilor ca semn de pocăință și angajament că vor ține postul cu sfințenie.
La fel ca și la ortdocși, mormintele celor trecuți la cele veșnice trebuie curățate, iar de cruci trebuie atârnate crenguțe de salcie pe care le sfinţesc înainte la preot. Astfel de ramuri de salcie sunt duse şi acasă şi păstrate într-un loc curat, de regulă agăţate lângă o icoană.
Duminica Floriilor în calendarul catolic înseamnă obiceiuri în multe alte comunităţi din Transilvania. Bărbaţii ies în pădure şi strâng mâţişori, piţuşcă, cum se numesc, care e un semn al primăverii. Simbolizează acel palmier pe care Isus când a intrat în Ierusalim, chiar în duminica Floriilor, îl aşteptau fericiţi.
