Catedrala Mitropolitană din Timișoara, sărbătoarea hramului istoric – Sfinții Trei Ierarhi

Posted on Ian 30 2017 - 2:42pm by petre

Luni, 30 ianuarie, e Sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, ziua în care Catedrala Mitropolitană din Timișoara serbează hramul istoric. Sfintele slujbe închinate ocrotitorilor sfântul locaș vor debuta astăzi de la ora 17:00 cu oficierea Vecerniei Mari și vor fi încununate de slujirea Sfintei Liturghii arhierești în ziua praznicului de către un sobor de ierarhi.

DCIM100MEDIADJI_0006.JPG

O catedrală reprezentativă

Declarată monument de artă pentru frumusețea și măreția ei, Catedrala mitropolitană din Timișoara este unul dintre cele mai reprezentative lăcașuri ortodoxe din Europa. Construcţia acesteia a început în anul 1936 prin sfinţirea pietrei fundamentale de către episcopul Andrei Magieru al Aradului. Au fost necesari cinci ani de muncă intensă până la ridicarea tuturor lucrărilor de arhitectură, suprafaţa construită cuprinzând 1.542 m, iar volumul în jur de 50.000 mc, capacitatea fiind estimată la aproximativ 5.000 de credincioşi. În toamna anului 1946, după zece ani de efort, noul lăcaş al Domnului, împodobit cu cele mai bune şi mai alese opere aştepta solemnitatea târnosirii şi încredinţării cultului pentru care a fost destinat. A fost aleasă ziua de 6 octombrie 1946 ca zi a marelui praznic al ortodocşilor din Banat. La această mare procesiune a participat însuşi patriarhul Nicodim Munteanu, Regele Mihai I-ul, alături de întreg episcopatul Mitropoliei Ardealului şi reprezentanţi din toate colţurile pământului românesc.

O armonie deosebită între arhitectura, pictura și scultura sfântului locaș

Aşa cum se prezintă astăzi, arhitectura, pictura şi sculptura catedralei dezvăluie privirilor un tot unitar axat pe filonul tradiţiei artistice româneşti, dar înainte de toate reliefează talentul şi arta celor ce au trudit la înfrumuseţarea acestui măreţ locaş de cult. Lucrările de sculptură şi aurire sunt opera sculptorului Stefan Gajo şi au fost realizate în perioada 1944-1946. Pictura catedralei a fost realizată de reputatul artist plastic Anastase Demian, în aproximativ şase ani. Execuţia picturii s-a făcut în tehnici variate.Multiplele calităţi însumate de întreaga iconografie a acestei catedrale au fost evidenţiate de reputaţi specialişti prin analize detaliate, atât din perspectiva tematicii, cât şi a virtuţilor plastice. Dintre acestea, menţionăm un fragment ilustrativ: “Pictura Catedralei mitropolitane din Timişoara, opera maestrului Anastase Demian, face parte din marile ansambluri monumentale din ţara noastră. Lucrată cu nerv şi sensibilitate, într-o manieră neobizantină cu totul personală, epatează prin decorativismul ei, prin caracterul pronunţat narativ şi prin precizia structurală a compoziţiilor. Imensa suprafaţă pictată impresionează prin unitatea stilistică şi dominanta tonală, ceea ce dă întregului ansamblu o copleşitoare măreţie”, se arată în lucrarea “Catedrala Mitropoliei Banatului”, semnată de I.D. Suciu, D. Niculescu, V. Tigu, apărută la Timişoara în 1979. Din punct de vedere architectural, catedrala are ca model bisericile moldoveneşti din epoca lui Ştefan cel Mare, dar într-o concepţie amplificată, la alte proporţii. Catedrala se întinde pe o suprafaţă clădită de 1.542 mp, cu lungimea de 63 m, lăţimea de 32 m. Înălţimea totală a acesteia este de 90,5 m, volumetria situându-se în jur de 50.000 mc, iar suprafaţa accesibilă credincioşilor fiind de 1.084 mp. Capacitatea sfântului lăcaş este de aproximativ 5.000 de persoane. Exteriorul este din cărămidă aparentă de culoare roşie galben-portocalie îmbinată cu discuri smălţuite şi firide pictate ca la bisericile moldoveneşti (toate provenind de la fabrica din Jimbolia). Soclul, colonadele şi ramele exterioare ale ferestrelor sunt din piatră de Banpatac. Catedrala are 11 turnuri acoperite cu ţiglă smălţuită fabricată la Jimbolia (pe fondul ţiglelor se disting cele trei culori ale drapelului naţional: roşu, galben şi albastru). În vârful turlelor sunt aşezate şase cruci, trei mitre şi şase “capete” de cruci. Crucea cea mai mare, aşezată pe cupola Pantocratorului, are înălţimea de 6,90 m, la care se adaugă înălţimea soclului crucii de 4,10 m, însumându-se deci înălţimea de 11 m.

sursa: Mitropolia Banatului

Comments

comments

About the Author