Începând cu dominația austriacă, din 1718 și până azi, Timișoara a fost diriguită de 79 de primari. Unul și unul, toți bărbați.
Cel mai progresist oraș al monarhiilor de odinioară și, de aproape opt decenii, al republicilor, orașul care a dat ora exactă a libertății românești, orașul toleranței și a bunei conviețuiri, orașul cu trei teatre naționale, orașul în care se împletesc armonios în razele soarelui siluetele turlelor catolice, ale templelor protestante, ale celor trei sinagogi cu cele ale ortodoxiei, orașul care a câștigat pe merit titlul de Capitală Europeană a Culturii pe care îl exercită anul acesta, este un oraș condus, practic, de bărbați.
Mai mult sau mai puțin destoinici, mai mult sau mai puțin competenți, mai mult sau mai puțin bine intenționați.
79, 80, 81….? Oare când vor avea femeile din Timișoara încredere să trimită o femeie la primărie și când vom fi noi, bărbații, suficient de bărbați ca să o alegem?
