Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, împreună cu președintele Klaus Iohannis, au ajuns la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța. Vizita șefului NATO în România coincide și cu sosirea militarilor americani din cadrul misiunii Task Force Cougar detașați de Washington din Germania pentru a consolida flancul estic al NATO ca răspuns la masarea trupelor ruse la graniță cu Ucraina.
La o altă întrebare adresată celor doi lideri, care s-a referit la laptul că există o intenție privind grupurile de luptă din zona Mării Baltice, Stoltenberg a spus: „Să facem distincția între nevoia imediată de a ne spori prezența pe flancul estic al NATO – deja aliații au trimis forțe aici – asta s-a întâmplat deja și vom continua să susținem flancul estic. Suntem pregătiți să acționăm rapid dacă e nevoie, am crescut gradul de pregătire al forței de răspuns a NATO și putem trimite rapid trupe. Suntem pregătiți să acționăm. Președintele SUA a anunțat că va aloca alte 8.500 de trupe la forța de răspuns a NATO, care pot ajunge rapid aici. Evaluăm dacă ar trebui să ne adaptăm prezența pe termen mai lung în flancul estic, aici e vorba de grupuri de luptă în România, poate și în toate celelalte țări din sud-estul NATO. Acest lucru va fi discutat la reuniunea miniștrilor Apărării NATO de săptămâna viitoare. Mă gândesc că decizia finală va fi luată în această primăvară. Deci cred că pe lângă nevoile mai urgente s-ar putea să fie creșteri pe termen lung, inclusiv grupuri de luptă”.
La rândul său, președintele Iohannis a punctat: „Avem nevoie de infrastructură pentru a mișca ușor personalul dintr-o parte. Am avut azi ocazia să discut cu secretarul general despre lucrări de infrastructură militară care nu s-au mai făcut sub egida NATO în ultima vreme: infrastructuri specifice precum alimentarea cu carburanți. E nevoie de o investiție foarte serioasă în infrastructura cibernetică. Peste tot avem nevoie de a investi în dezvoltarea capabilităților militare și în infrastructură. România a înțeles acest lucru, avem un plan de dezvoltare a infrastructurii”.
Un atac împotriva unui aliat va declanșa o reacție din partea Alianței
Totodată, Jens Stoltenberg a mai subliniat că NATO deja și-a sporit prezența în estul NATO cu mii de soldați din SUA, Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Spania, Franța.
„Chiar acum au loc alte desfășurări de trupe. Este un proces în desfășurare, o consolidare a prezenței pe flancul estic. Pe de altă parte, sunt trupele statelor aliate care sunt în propriile lor baze, dar care pot fi desfășurate rapid acolo unde e nevoie. Pe deasupra ne gândim la adaptări pe termen lng, adică grupuri de luptă în România și alte țări. Franța s-a oferit să trimită trupe, dar va mai dura până vor ajunge. Alți aliați și-au arătat disponibilitatea să participe la grupul francez. Avem deja grupuri de luptă în cele trei țări baltice și Polonia. Acesta e un semnal puternic că un atac împotriva unui aliat va declanșa o reacție din partea Alianței. Lucrăm la grupuri de luptă și în această regiune”, a mai transmis secretarul general al NATO.
Cei doi lideri au mai precizat că NATO este o alianță defensivă și timp de 70 de ani a protejat pacea. „Când vorbim de scutul antirachetă de la Deveselu, e un scut defensiv, pentru rachete venite din Sud. Acum, Rusia e agresorul, a invadat și anexat o parte din Ucraina. Au dus 100.000 de militari gata de luptă în zona Ucrainei și continuă această escaladare. Trebuie să fim siguri că le oferim sprijin partenerilor din Ucraina”, a mai spus secretarul general al NATO.
Actualizare 12.40: La o întrebare adresată celor doi lideri, care s-a referit la cât de periculoasă e situația în regiune și cât de importantă e trimiterea de forțe americane în România, Klaus Iohannis și Jens Stoltenberg au răspuns:
„E un risc real, vedem că continuă masarea trupelor ruse. Există riscul unui conflict armat în Europa. Nu avem nicio certitudine legată de ceea ce se va întâmpla. De aceea facem apel la Rusia să dezescaladeze. Există riscul unei invazii la scară mare, dar și al altor acțiuni agresive, precum răsturnarea guvernului de la Kiev sau atacuri cibernetice”, a subliniat Jens Stoltenberg. „Știm că mulți ofițeri ai serviciilor secrete ruse acționează în Rusia. Știm că Rusia a mai acționat în forță împotriva vecinilor săi. De aceea suntem vigilenți și pregătiți. De aceea, prezența trupelor NATO în România e atât de importantă, pentru că trimite un mesaj atât de puternic despre unitatea alianței și cu angajamentul SUA față de securitatea europeană”, a mai spus secretarul general al NATO.
La rândul său, președintele Klaus Iohannis a spus că, faptul că avem militari americani la Kogălniceanu este extrem de important pentru România și pentru întreaga alianță.
„Unul dintre obiectivele alianței e să aibă un flanc estic puternic, consolidat. Este evident că era nevoie să avem mai multe trupe în această parte a flancului estic. Adevărul e că România a trecut printr-o transformare semnificativă în ultimii ani. Când România a devenit membru NATO, situația economică era dificilă, forțele armate nu era într-o stare foarte bună. România a intrat în NATO pentru a fi beneficiar de securitate. De când am preluat mandatul am schimbat acțiunea, am făcut consultări cu partidele politice și ca să putem aloca 2% din PIB pentru înzestrarea armatei. Ne-am transformat într-un aliat care oferă securitate regională în cadrul NATO. Cred că jucăm un rol important în această parte a Europei. Nu vrem să ne oprim aici, cred că rolul României va crește în următorii ani”, a punctat Klaus Iohannis.
