România deține o cincime din suprafața amenajatăpentru pisciculturădin UE, dar realizeazădoar 0,2% din producția de pește a blocului comunitar, iar consumul pe cap de locuitor, de 5 kilograme pe an, la jumătate comparativ cu anii ’80, este cel mai mic din UE, potrivit asociației Romifish.
„Un român consumă, în medie, 5 kilograme de pește pe an, fațăde 10 kilograme înainte de 1989. Înacei ani, peștele rămăsese cam singura proteinăanimalăcare se mai găsea pe piață, iar asta explicăconsumul mai mare. România are acum cel mai mic consum de pește pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, pentru cănu avem o piațădezvoltatăpentru acest segment”, a declarat agenției MEDIAFAX Cătălin Platon, directorul executiv al Asociației Naționale a Producătorilor din Pescărie „Romfish”.
Prin comparație, în Belgia se consumă25 de kilograme de carne de pește pe an, în Croația 20 de kilograme, în Cehia – 9,5 kg, în Franța – 35 kg, în Germania – 14 kg, în Grecia – 20 kg, Italia – 25 kg, Polonia – 12 kg, Spania – 42 kg și Marea Britanie – 19 kg. Cel mai mult pește din Europa consumăislandezii, 90 de kilograme pe an.
România este de peste trei ori sub consumul mediu de pește la nivel european (18 kg.) sau mondial (19 kg.).
Asta se datoreazămai ales lipsei unei culturi culinare solide. La Timișoara, de exemplu, s-a ajuns la situația adsurdăîn care primarul a interzis comercializarea hamsiilor la Târgul de Crăciun din centrul orașului….
Potrivit asociației Romfish, piața de pește din România este estimatăla aproximativ 350 de milioane de euro pe an.
„Cele mai căutate specii de pește sunt, dintre speciile marine – macroul, heringul, sprotul și codul – iar dintre speciile de apa dulce, păstrăvul, crapul, carasul și șalăul. Din categoria preparatelor din pește se constatăo preferințăcrescutăpentru salate de icre, marinate și pește afumat. Se mai cautăpeștele viu sau prelucrat în diverse forme – fileuri, rondele, trunchi etc.”, a continuat Platon.
El spune căpiscicultura din România este poate singurul sector din agriculturăcare nu a primit niciodatăsubvenții (cu o scurtăexcepție de câteva luni).
„Presiunea costurilor din ce în ce mai mari a fost oarecum împărțităîntre producători și consumatori. Înprezent, prețul de producție al peștelui în România este semnificativ mai mare decât cel produs de țările vecine comparabile ca structurăa amenajărilor piscicole”, a adăugat reprezentantul Romfish.
Principalele orașe în care se consumăpește în România sunt București, Iași, Cluj, Constanța și Brașov.
Marea problemăcu care se confruntăsectorul, mai spune reprezentantul asociației, este regimul fiscal haotic și impredictibil: TVA de 24% a dublat practic evaziunea fiscală, iar impozitul pe construcțiile speciale a blocat activitățile de investiții și reparații ale digurilor.
O altăproblemă, potrivit Romfish, este căfurtul de pește nu este pedepsit corespunzător.
„Dacăun infractor este prins cu 100 kg de pește furat dintr-o fermăprimește cel mult o amendă, dar dacăun fermier este prins căvinde 10 kg de pește fărăacte este condamnat la închisoare pentru evaziune fiscală”, a mai spus el.
Înacvaculturăsunt circa 500 de exploatații piscicole, iar la capitolul pescuit comercial sunt înregistrați 4.103 pescari comerciali autorizați pentru apele interioare (inclusiv Delta Dunării) și 633 de pescari autorizați pentru Marea Neagră.
Îndomeniul procesării funcționează21 de firme, iar despre numărul importatorilor nu existădate certe.
sursa: Mediafax
