Ministrul Dezvoltării și Administrației, Liviu Dragnea, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, decizia luatăvineri de instanța supremănefiind definitivă.
Instanța a dispus ca lui Liviu Dragnea săîi fie suspendatăexecutarea pedepsei pentru un termen de încercare de trei ani.
Prin aceeași decizie, alți peste 20 de inculpați au fost achitați.
Instanța le-a condamnat pe Adriana Vespe și Daniela Vlăduț la doi ani de închisoare cu suspendare.
Decizia de vineri a ÃŽnaltei Curți de Casație și Justiție nu este definitivă, putând fi contestatăla Completul de cinci judecători al instanței supreme.
Sentința în dosarul în care ministrul Liviu Dragnea și alte peste 70 de persoane sunt acuzați pentru fraude la referendumul din 2012 a fost pronunțatădupăun an și jumătate de la începerea judecării cauzei. ÃŽnalta Curte de Casație și Justiție a încheiat în 22 aprilie discuțiile în dosar.
Ministrul Dezvoltării și Administrației, Liviu Dragnea, întrebat ce va face cu funcțiile pe care le deține în cazul în care decizia îi va fi nefavorabilă, spunea căacestea „nu o sămai fie”.
„Știți foarte bine răspunsul la întrebarea asta. Nu o sămai fie (funcțiile, n.r.). E normal. Săsperăm totuși cănu o săfie cazul, eu sper săfie o sentințăbunăpentru mine și pentru adevăr”, declara Dragnea, cu douăzile înainte de pronunțarea deciziei instanței.
Acuzarea a cerut instanței, la ultimul termen de judecată, condamnarea lui Liviu Dragnea la o pedeapsăcu executare, fărăa menționa și cuantumul pedepsei.
Înultimul cuvânt în fața judecătorilor, Liviu Dragnea a spus că, în opinia sa, acuzațiile care i-au fost aduse „pleacăde la o premisăgreșităși periculoasăpentru România”.
„Nimeni nu va mai îndrăzni săcheme cetățenii la vot, în vreme ce aceastăprezențăla vot reprezintăun folos pentru democrație. Susțin nevinovăția, am credințăcăacțiunile mele au respectat legile țării, am adus argumente și probe pentru a fi achitat”, a afirmat Dragnea, care a precizat căsperăsăfie achitat.
Instanța supremăa înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul „Fraudăla referendum”, în care au fost trimiși în judecatăLiviu Dragnea și alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecatăpentru infracțiunea de folosire a influenței sau autorității de către o persoanăcare deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de naturăelectorală, necuvenite, pentru alianța politicădin care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale”.
Anchetatorii susțin căDragnea a fost susținut în fraudarea referendumului de 74 de președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt. Aceștia au fost trimiși în judecatăpentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnăa unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.
„Infracțiunile reținute în sarcina persoanelor implicate în desfășurarea procesului de votare – președinți și membri ai secțiilor de votare – au constat în principal în aceea căei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materialăa semnăturilor acestora și introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. Înacest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.
sursa: Mediafax
