Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil este sărbătoarea pe care Biserica o dedicăîngerilor în 8 noiembrie.
Peste 1,3 milioane de români își sărbătoresc ziua numelui, vineri, de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, potrivit statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne
Dintre cei 1.351.431 de români care își sărbătoresc onomastica de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, 597.620 sunt femei, iar 753.811 sunt bărbați.
Majoritatea femeilor, respectiv 358.003, poartănumele Mihaela, iar alte 229.334 – Gabriela.
De asemenea, 6.582 de femei se numesc Mihaiela, 3.506 poartănumele Gabi, 161 se numesc Găbița, 25 au fost botezate Mișa, iar pe nouăle cheamăMichi.
Dintre bărbați, 366.396 poartănumele Mihai, iar 259.093 – Gabriel. Alți 55.014 au fost botezați Mihail, 28.073 – Mihăiță, 20.792 – Gavril, 7.777 – Mihnea, iar 7.502 – Gavrilă.
Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt sărbătoriți pe 8 noiembrie de credincioșii ortodocși și, odatăcu ei, toți îngerii, considerați în tradiția popularăpăzitorii oamenilor de la naștere și pânăla moarte.
Arhanghelii sunt reprezentări mitice aparținând calendarului popular, dar care au ca echivalenți pe Arhanghelii Mihail și Gavriil din calendarul ortodox. Arhanghelii din calendarul bisericesc sunt conducătorii cetelor de îngeri, având aripi și purtând săbii, ca simbol al biruinței, și sunt călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai, aceștia fiind considerați în tradiția popularăpăzitorii oamenilor de la naștere și pânăla moarte, care se roagălui Dumnezeu pentru sănătatea acestora.
SĂƒrbătoarea se numește „Soborul Sfinților Arhangheli”, deoarece amintește de tradiția potrivit căreia Sfântul Arhanghel Mihail a pus capăt revoltei îngerilor răi. Înmomentul în care Satana a căzut împreunăcu cei care l-au urmat în răzvrătirea lui, Sfântul Arhanghel Mihail ar fi spus: „Săluăm aminte! Săstăm bine, săstăm cu fricăînaintea Celui ce ne-a făcut pe noi și sănu cugetăm cele potrivnice lui Dumnezeu. Săluăm aminte ce au pătimit cei ce erau împreunăcu noi zidiți și cum se împărtășeau cu noi din dumnezeiasca lumină. Săluăm aminte cum, îndată, din luminăs-au prefăcut în întuneric pentru mândria lor și din înălțime au fost aruncați jos, în adânc. Săluăm aminte cum a căzut din cer luceafărul cel ce răsărea dimineața și s-a sfărâmat pe pământ”. Dupăaceste cuvinte, toate cetele îngerești ar fi început săcânte cântare de laudă, alcătuind un sobor îngeresc.
Sfântul Arhanghel Mihail este unul dintre cei care i-au vestit lui Lot pierirea Sodomei și Gomorei. I s-a arătat lui Iacov când fugea de mânia fratelui său Isav și a vrăjitorului Valaam, care voia săblesteme poporul Israel. Tot el este cel care a venit și l-a întărit pe Iosua, fiul lui Navi, înainte de începerea cuceririi Canaanului.
Al doilea arhanghel sărbătorit – Gavriil – are misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari. El este înfățișat în icoane cu un crin în mînă, ceea ce aratăbucuria pe care o aduce.
Tradiția spune că, datorităînfățișării sale plăcute, a fost ales și trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria pentru a-i vesti taina cea mare a întrupării Domnului. Tot el a adus vestea zămislirii Maicii Domnului, a vestit în templu Sfântului Zaharia căsoția lui va naște la bătrânețe pe Sfântul Ioan Botezătorul.
Tot el a vestit păstorilor căîn Betleem căs-a născut Mesia, a dezvăluit magilor taina întrupării, l-a liniștit pe Iosif când voia s-o părăseascăpe Fecioara Maria și i-a poruncit mai târziu săfugăîn Egipt cu Pruncul și apoi săse întoarcăîn Nazaret.
Înfolclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat în comparație cu Arhanghelul Gavriil. El poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului și vegheazăla capul bolnavilor, dacăacestora le este sortit sămoară, sau la picioarele lor, dacăle este hărăzit sămai trăiască. De multe ori îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tunăși trăsnește. El ține și ciuma în frâu, asemănător Sfântului Haralambie.
Arhanghelii, în viziunea populară, asistăși la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omenești firești și purifică, prin post, conștiințele.
Înzonele muntoase, în care arhanghelii sunt celebrați și ca patroni ai oilor, ciobanii făceau o turtămare din mălai, numită”turta arieților” (arieții fiind berbecii despărțiți de oi), ce era consideratăa fi purtătoare de fecunditate. Aceastăturtăse arunca în dimineața zilei de 8 noiembrie în târla oilor, odatăcu slobozirea între oi a berbecilor. Dacăturta cădea cu fața în sus era semn de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se căîn primăvarătoate oile vor avea miei, iar dacăturta cădea cu fața în jos, era mare supărare.
Însâmbăta dinaintea sărbătoririi se fac praznice pentru sufletul morților. Ofrandele date la pomanăpentru morți, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc „Moșii de Arhangheli”.
De Arhangheli, credincioșii aprind lumînări săle fie „luminăde veci” în lumea de dincolo. Se aprind lumînări atât pentru oamenii în viață, cât și pentru cei dispăruți fărălumânare.
Potrivit tradiției populare, între Arhangehli și Crăciun trebuie săfie mai multe zile senine, numite „vara iernii”.
