Hans Mattis-Teutsch, artistul plastic care nu a făcut artădoar de dragul artei

Posted on nov. 12 2013 - 11:46pm by petre

Vineri, 8 noiembrie a.c., Muzeu de Artădin Timișoara a găzduit vernisajul expoziției „Hans Mattis-Teutsch – Un avangardist transilvănean„, expoziție ce a fost realizatăde Muzeul de Artădin Timișoara, în colaborarea cu Muzeul de Artădin Brașov. Hans Mattis-Teutsch este unul din artiștii palstici de referințăpentru arta universalăși românească.

Mattis-teutsch03

S-a născut la Brașov în anul 1884 și a lăsat posterității o bogatăcoelcție de pictură, sculptură, gravură, piese ce au intrat în patrimoniul cultural național, dar și universal.

 

Având origini maghiare și germane, Hans Mattis-Teutsch a studiat la Academia de Arte Decorative din Budapesta, apoi la Academia Regalădin München. Înanul 1904, din resect pentru tatăl său vitreg, a adoptat numele Teutsch, atașându-l numelui său de naștere, Mattis.

 

A început activitatea didacticăîn anul 1908, la Liceul Industrial din Brașov, aici lucrând, cu întreruperi, toatăviața. Prima sa expoziție a fost realizatăîn anul 1920 și a fost vernisatăla București, aici putând fi admirate lucrări de pictură, sculpturăși linogravură.

 

A trecut întru eternitate în anul 1960, în memoria sa, Liceul de Arte Plastice din Brașov a primit numele său. Hans Mattis-Teutsch a rămas unul din numele de refrințăpentru avangarda românească, fiind înscris în rândul altor mari artiști de avangardă, percum, Victor Brauner, Marcel Iancu, Cornel Mihăilescu etc. Vernisajul a fost deschis de Marcela Oprescu, muzeograf șef al secției de artă, Muzeul de Artădin Timișoara: „(…) ÃŽncepând de astăzi, găzduim în Palatul Baroc o expoziție pe care am făcut-o în parteneriat, în colaborare cu Muzeul de Artădin Brașov, și, fiind vorba despre Brașov și despre arta brașoveană, mi s-a părut potrivit ca artistul ales săfie Hans Mattis-Teutsch, unul dintre cei mai reprezentativi, cei mai importanți artiști ai mișcării de avangardădin România, din Ungaria, din Germania. Prin piesele de pictură, de grafică, de sculptură, prin aceste panouri cu texte explicative și prin catalogul care însoțește expoziția, este prezentatăviața și activitatea acestui avangardist transilvănean. (…).„ Expoziția deschisăla Timișoara își propune săprezinte traseul pe care Hans Mattis-Teutsch l-a urmat spre avangardăși dialogul său permanent cu curentele avangardiste din prima jumătate a secolului XX. Dacăalți artiști transilvăneni au fost deschiși către modernismul artistic, către o variantătemperatăși moderatăa acestuia, majoritatea fiind cantonați în zona impresionismului sau post-impresionismului cu unele tentative către expresionism, Hans Mattis-Teutsch a optat pentru o viziune mai curajoasă, către avangardă, către o altfel de artăprin care și-a propus sărupătradiția artisticăa provinciei Transilvania. Înperioada interbelică, lucrările sale au fost primte cu rezervăîn orașul său natal, Brașov, cronicile nu i-au fost în totatlitate favorabile. Lucrările sale au fost apreciate la București, Budapesta și chiar Berlin. Arta sa a fost greu înțeleasă, abia prin anii 60, atunci când i-au fost organizate o serie de expoziții și i-au apărut numeroase monografii. Prin toate acestea, Hans Mattis-Teutsch și-a ocupat un loc important în evoluția artei românești. Expoziția conține lucrări ce au fost realizate începând cu stilul post-impresionism, apoi se pot vedea piese din faza experimentalăde peisaje în acuarelă, peisaje în care se poate vedea influența artei 1900, dar și influența cubismului. Prin aceste experiențe, Hans Mattis-Teutsch a a încercat săse îndepărteze încet, săsimplifice, săesențializeze realitatea figurativă, ceea ce-l va conduce la ciclul de linogravuri. A urmat o evoluție spre imagini cvasi-abstracte și a ajuns în ciclul „florilor sufletești„, chiar la abstracționismul pur. Toatăaceastăviziune pe care a urmărit-o pânăacum i s-a părut a fi insuficientă, părându-i-se căo săcadăîntr-o artăde dragul artei. Prin urmare, spre mijlocul anilor 20, se simte atras de constructivism, aceasta fiind o schimbare importantăîn evoluția sa. Hans Mattis-Teutsch a considerat căarta nu trebuie săfie o simplădelectare, ci căarta trebuie săaibăo dimensiune socială, trebuie săreflecte lumea în care trăiește artistul, chiar săschimbe aceastălume. Curatorul expoziție, inauguratăvineri, la Timișoara, Radu Popica, muzeograf în cadrul Muzeului de Artădin Brașov, a spus despre Hans Mattis-Teutsch și creația sa: „(…)Avem de a face cu un artist complet, și acest lucru se vede în expoziție, este sculptor, pentru căasta a fost prima sa formație, pictor și grafician în același timp. Lucrările sale, motivele pe care le-a folosit, le reia mereu în sculptură, pictură, grafică; este o permanentătranziție (…), cele trei genuri sunt legate permanent, nu evolueazăniciodatăseparat în creația sa. Artist complet, dar și teoretician al artei (…) era un artist dedicat cu totul artei sale și era convins căare un mesaj puternic pe care trebuie să-l transmitălumii. (…).„ Bartha Árpád, directorul Muzeului de Artădin Brașov, a vorbit astfel la vernisajul expoziției: „(…) Bineînțeles, pentru omul de astăzi sau tînărul de astăzi, Mattis-Teutsch trebuie săînsemne cam atât: cum a parcurs el de la reprezentarea realăpânăla abstract, orice. Probabil, asta ar fi cel mai important lucru pentru un om a zilelor noastre, zic, fiind că, noi, întotdeauna încerăcm săcomparăm lucrurile și săle așezăm în contextul în care au fost. Ce a fost, probabil trece, dar trebuie săne uităm ce rămâne. (…) Pentru noi, pentru Muzeul de Artădin Brașov. e foarte important săprezentăm pe Mattis-Teutsch, la locul lui, cum ar veni, adicăla nivelul european la care a ajuns; și bineînțeles, în forma aceasta, noi avem niște deficiențe. (…). Nu este așezat la locul lui Mattis-Teutsch, cum ar trebui, și prin expoziția pe care noi dorim săo prezentăm (…) asta ar fi esențialul. (…).„ Expoziția conține peste 40 de piese ce aparțin creației artistului Hans Mattis-Teutsch, picturi, linogravuri, sculpturi. Comisar-ul expoziției este Ramona Orban, muzeograf în cadrul Muzeul de Artădin Timișoara. La realizarea expoziție au mai colaborat, din cadrul Muzeului de Artădin Brașov, conservator Simona Tătar și restaurator Radu Tătar. Expoziția se găsește la parterul Muzeului de Artă, Sala Mercy, poate fi vizitată, marți-duminică, între orele 10-18, cu ultima vânzare de bilet la ora 17:30. Luni, Muzeul de Artădin Timișoara are expozițiile închise.

Comments

comments

About the Author