Comisia Europeană a lansat o campanie de comunicare pentru a crește gradul de conștientizare a modului în care Uniunea Europeană luptă împotriva provocărilor globale, pentru a-și proteja cetățenii.
Structura campaniei implică realizarea unei serii de materiale multimedia care vizează patru domenii sensibile ale comunității europene și anume migrația și stabilitatea globală, criminalitatea și terorismul, situația economică și sănătatea și mediul.
Pentru că la 22 mai Organizația Națiunilor Unite marchează Ziua internațională a diversității biologice sub tema „Biodiversitatea noastră, alimentația noastră, sănătatea noastră”, la nivel mondial și european, inclusiv în România, se organizează un set de conferințe și activități care pun în dezbatere impactul sistemelor alimentare, al alimentației și sănătății asupra biodiversității și a ecosistemelor sănătoase.
Protejarea mediului înconjurător în beneficiul generațiilor viitoare reprezintă una dintre provocările majore ale epocii noastre. Numărul speciilor de plante și animale aflate pe cale de dispariție este în creștere, emisiile industriale afectează aerul pe care îl respirăm, iar cantitatea de plastic care poluează apele mărilor și râurilor este în continuă creștere.
În vederea schimbării cursului evenimentelor invazive și a conservării spațiului nostru natural pentru viitor, Europa a trecut la acțiune încă de astăzi.
Cetățeni din întreaga Uniune Europeană se reunesc pentru a lua o poziție fermă de susținere a mediului nostru înconjurător. De la îmbunătățirea sănătății mărilor noastre până la sprijinul reciproc în cazul incendiilor forestiere, o serie de cetățeni europeni, adevărații ”eroi locali” ai Europei, care prin activitățile lor contribuie eficient la protejarea mediului.
Eroi români care luptă pentru ca noi, copiii și nepoții noștri să ducă o viață sănătoasă într-un mediu sănătos
Printre ”eroii locali” ai Europei regăsim, firește, și români, pe care această campanie a Comisiei Europene i-a adus sub reflectoarele mediatice.
CRISTINA MUNTEANU – World Wide Fund for Nature
Cristina Munteanu coordonează departamentul LIFE pentru Sturionii din Dunăre, realizând relaționarea cu agențiile care au atribuții în domeniu, cu membrii comunităților de pescuit și cu tinerii care vor să se implice pentru a determina creșterea gradului de conștientizare publică cu privire la importanța protejării sturionilor, o specie amenințată grav.
Apăruți în urmă cu 200 de milioane de ani, sturionii sunt pești migratori aflați astăzi în pragul dispariției. În prezent, în apele costiere, râurile și lacurile din emisfera nordică trăiesc 27 de specii de sturion și pești-spadă, iar bazinul Dunării conține unele dintre cele mai mari populații de sturioni sălbatici din lume, ponderea cea mai mare fiind în zona României și Bulgariei.
Cu toate că au supraviețuit chiar și dinozaurilor, sturionii sunt în prezent unele dintre cele mai amenințate animale de pe lista roșie a speciilor pe cale de dispariție a IUCN. Până în secolul al XIX-lea, sturioni giganți migrau pe Dunăre până în Germania și erau o importantă sursă de trai pentru numeroase comunități de pescari.
Astăzi, cinci din cele șase specii native Dunării se află pe lista animalelor grav amenințate.
Pescuitul ilegal – în principal pentru caviar – este cea mai mare amenințare directă împotriva sturionulor de Dunăre. Acesteia i se adaugă pierderea habitatelor și întreruperea migrării către zonele de reproducere, care sunt amenințări în plus la adresa supraviețuirii sturionulor.
Sturionii din Dunăre sunt un indicator important al sănătății ecosistemelor. Aceștia trăiesc în principal în Marea Neagră și migrează în amonte pe Dunăre și alte fluvii mari pentru a se reproduce. Cresc până la o lungime de 4.5 metri și pot trăi până la 100 de ani. Datorită ciclului lung de viață și maturizării întârziate, sturionii sunt deosebit de vulnerabili la exploatare și alte amenințări, inclusiv poluare și fragmentarea habitatului, iar stocurile au nevoie de mai mulți ani pentru a se reface.
Proiectul desfășurat de de WWFN în această direcție, de salvare de la diapariție și protejare a sturionilor de Dunăre presupune, de asemenea, identificarea unor noi surse de venit pentru populația locală.
„Sărăcia nu este un bun prieten al conservării”, scrie Cristina pe site-ul proiectului dedicat sturionilor.
Pentru a proteja sturionii sălbatici din Dunăre, WWF în parteneriat cu Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării și Leibniz-Institut für Zoo- und Wildtierforschung (IZW) im Forschungsverbund Berlin e.V. derulează în perioada octombrie 2016-decembrie 2020 proiectul Life “Conservarea sustenabilă a sturionilor din Dunăre prin prevenirea și reducerea braconajului și comerțului ilegal cu produse din sturion’.
Grupurile ţintă ale proiectului sunt comunităţile de pescari și tinerii din lungul și Delta Dunării, organismele de control şi comercianţii de caviar și produse din carne de sturioni din România, Bulgaria, Serbia și Ucraina. Proiectul răspunde acțiunilor “Programului de protecție și reabilitare a sturionilor din Dunăre” (Sturgeon 2020), adoptat în anul 2013.
RADU VLAD – Coordonator proiecte forestiere WWF
Radu Vlad are 10 ani de experiență în protejarea pădurilor. Prin activitatea sa, Radu gestionează numeroase domenii românești în cadrul programului Natura 2000.
Natura 2000 este o schemă a UE care protejează peste 18% din suprafața terestră a Uniunii Europene și 6% din teritoriul său maritim pentru a asigura speciilor rare și amenințate locuri de viață și de cuibărit. Radu implementează legislația europeană privind gestionarea și protecția pădurilor, protejarea faunei sălbatice și promovarea zonelor forestiere din România.
Vom reveni cu alți eroi și poveștile lor.
