Instanța supremăa confirmat, luni, decizia procurorilor Parchetului ICCJ de redeschidere a urmăririi penale în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, în anchetăfiind vizate circumstanțele în care au fost rănite mai multe persoane, în timpul evenimentelor care au avut loc la București.
Judecătorii de la ÃŽnalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) au constatat, luni, căsoluția Parchetului de pe lângăinstanța supremă, de redeschidere a dosarului mineriadei, este legalăși temeinică.
Decizia ICCJ este definitivă, dosarul urmând săfie repartizat unui procuror care va emite, în baza probelor strânse, o rezoluție. Acest procuror urmeazăsăstabileascădacăse impune fie trimitere în judecatăa celor implicați în dosar, fie clasarea cazului.
În5 februarie, Parchetul de pe lângăÃŽnalta Curte de Casație și Justiție a infirmat rezoluțiile de neîncepere a urmăririi penale în cazul evenimentelor din iunie 1990.
Parchetul instanței supreme arăta, într-un comunicat de presăremis MEDIAFAX, căprocurorul general al României, Tiberiu Nițu, a dispus infirmarea a trei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale din anul 2009, care au legăturăcu Mineriada din 1990, precum și redeschiderea urmăririi penale în acest caz.
„Încauza ce formeazăobiectul dosarului penal nr. 47/P/2014, privind circumstanțele în care, în cadrul evenimentelor produse în municipiul București, în perioada 13-15 iunie 1990, s-a produs decesul sau rănirea prin împușcare a mai multor persoane, prin referatul din data de 22 ianuarie 2015, procurorii din cadrul Secției parchetelor militare au propus infirmarea parțialăa rezoluției nr. 175/P/2008 din 17 iunie 2009 a Parchetului de pe lângăÃŽnalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penalăși criminalistică, și redeschiderea urmăririi penale în aceastăcauză, precum și infirmarea rezoluțiilor nr. 7335/3341/II/2/2009 din 25 august 2009 și 7301/3419/II/2/2009 din 03 septembrie 2009 ale procurorului șef al Secției de urmărire penalăși criminalistică”, a precizat sursa citată.
Cercetările în cazul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990 vor fi, astfel, reluate după25 de ani de la evenimente, perioadăîn care au fost emise mai multe decizii de neîncepere a urmării penale, unele victime ajungând săfie despăgubite la CEDO în absența unei hotărâri judecătorești în țară.
De atunci pânăîn prezent, pe rolul Parchetului de pe lângăinstanța supremăau fost deschise mai multe dosare, fărăînsăa fi găsiți vinovații pentru acele crime.
Primul dosar, 74/P/1998, înregistrat la data de 23 octombrie 1998, la Secția Parchetelor Militare, are ca obiect cercetarea împrejurărilor în care au fost omorâți prin împușcare, în perioada 13 – 15 iunie 1990, MitrițăLepădatul, Mocanu Velicu Valentin, Dunca Gheorghițăși Drumea Dragoș. Înacest dosar au fost trimiși în judecată, în 18 mai 2008, generalii în rezervăMihai Chițac și Gheorghe Andrița, precum și coloneii Traian Ștefan Călin, Dumitru Costea și Vasile Constantin, pentru instigare și tentativăla ucidere.
Dosarul a fost restituit la procurori pentru completarea urmăririi penale, iar prin rechizitoriul din 27 iulie 2007 s-a dispus, din nou, trimiterea în judecatăa lui Chițac, Andrița, Costea și Constantin. Dosarul a fost din nou restituit procurorilor, în 23 iunie 2008, pentru refacerea urmăririi penale.
Înacelași dosar, prin rezoluția din 19 iunie 2007, s-a dispus începerea urmăririi penale fațăde fostul președinte Ion Iliescu. Ulterior, procurorul general a dispus, în 7 decembrie 2007, infirmarea rezoluției din 19 iulie 2007 prin care a fost începutăurmărirea penalăfațăde Ion Iliescu și continuarea ceretărilor de către procurori desemnați din cadrul Secției de urmărire penalăși criminalistică.
Prin rezoluția 1122/P/2007 din 3 septembrie 2008 a Secției de urmărire penalăși criminalistică, procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale fațăde Ion Iliescu pentru omor calificat, omor deosebit de grav și tentative la cele douăinfracțiuni, sub forma participației improprii, întrucât faptele nu există.
Un alt caz, înregistrat la 23 octombrie 1998 la Secția Parchetelor Militare este dosarul 76/P/1998. El are avea ca obiect cercetarea împrejurărilor în care, deși prezenți în perioada 14 – 19 iunie 1990 la București, minerii din Valea Jiului și din alte bazine carbonifere au fost pontați în mod fictiv, situație în care s-au efectuat cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune, fals intelectual, uz de fals, fiind conexat prin ordonanța din 8 ianuarie 2001 la dosarul 75/P/1998.
Dosarul 77/P/1998, înregistrat la Secția Parchetelor Militare în data de 23 octombrie 1998, având ca obiect prezumtiva moarte suspectăa 60 de persoane, care ar fi fost îngropate la Cimitirul „Străulești II”, aspecte sesizate de „Asociația Victimelor Mineriadelor 1990 – 1991”, a fost conexat, prin ordonanța din 8 ianuarie 2001, la dosarul 75/P/1998.
Mai târziu, prin ordonanța din 23 iunie 2005, emisăîn dosarul 75/P/1998, Secția Parchetelor Militare a declinat competența în favoarea Secției de urmărire penalăși criminalistică, ca urmare a unei plângeri a Mariei Necula, care a invocat încălcarea prevederilor legale cu ocazia arestării preventive efectuate de către procurorii Procuraturii Tribunalului București a celor 72 de inculpați menționați în cuprinsul rezoluției.
Ca urmare a acestei declinări, la nivelul Secției de urmărire penalăși criminalisticăa fost înregistrat dosarul 751/P/2005, în care s-au efectuat cercetări fațăde procurorii Petre Buneci, Dinu Emil Dumitru, Alexandru Å¢uculeanu, Horia Ghibănescu și Valentin Leancă.
Prin rezoluția din 31 mai 2006 s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru căs-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale.
Sintetizând, dosarul 75/P/1998 a fost instrumentat de Secția Parchetelor Militare în forma finalăconturatădin 8 ianuarie 2001 pânăîn 28 decembrie 2007, având trei obiective.
Înprimul rând, s-a urmărit elucidarea împrejurărilor în care un număr cuprins între 60 și 100 de persoane, a căror moarte ar fi fost violentăca urmare a evenimentelor din 13 – 15 iunie 1990, ar fi fost îngropate la Cimitirul „Străulești II”, fărăa se fi efectuat cercetări la momentul survenirii decesului acestora.
Apoi, au fost vizate împrejurările în care au fost întocmite, în mod fictiv, pontajele de prezențăpentru perioada 14 – 19 iunie 1990, în ceea ce îi privește pe minerii care s-au deplasat din zonele carbonifere ale țării în București, în perioada respectivă. Este de menționat căprocurorii Secției Parchetelor Militare au efectuat cercetări în acest sens, ridicând documente și făcând referiri tangențiale și în ceea ce privește prima și cea de-a doua mineriadădin 29 ianuarie, respectiv 18 – 19 februarie 1990.
Înal treilea rând, în acest dosar s-a urmărit elucidarea împrejurărilor în care s-au declanșat și au avut loc evenimentele din 13 – 15 iunie 1990 în București, contribuția și rolul unui număr de 27 de învinuiți civili, printre care și Ion Iliescu și Virgil Măgureanu, precum și a unui număr de șapte persoane care erau militari la momentul desfășurării evenimentelor, printre care Mihai Chițac și Corneliu Diamandescu.
Procurorii Secției Parchetelor Militare au stabilit căîn urma evenimentelor au rezultat un număr de aproximativ 1.300 de persoane care au suferit vătămări și în jur de 100 de persoane au decedat.
În17 septembrie 2014, România a fost obligatăsăcontinue investigațiile în dosarul Mineriadei, în urma unei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Aceastăinstanțăsublinia, la acel moment, obligația statului român de a face dreptate victimelor crimelor împotriva umanității, indiferent de timpul scurs de la săvârșirea acestora.
Marea Camerăa CEDO a constat căRomânia a încălcat articolele 2, 3 și 6 din Convenția europeanăa drepturilor omului, dupăce reclamanții Anca Mocanu, Marin Stoica și Asociația 21 Decembrie 1989 s-au plâns de ineficiența cercetărilor interne cu privire la evenimentele din 13-15 iunie 1990.
sursa Mediafax. ro
