Curtea Constituționalăa anunțat ACUM decizia în privința modificărilor aduse Codului Penal

Posted on ian. 15 2014 - 1:18pm by petre

ÃŽnalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituționalăîn 12 decembrie 2013, precizând în actul transmis CC cămodificările aduse Codului Penal, în urma cărora s-ar putea concluziona căanumite persoane „sunt deasupra legii”, neputând fi pedepsite pentru comiterea unor infracțiuni de corupție, pot fi considerate incompatibile cu funcționarea statului de drept.

Modificările la Codul Penal adoptate de Camera Deputaților în 10 decembrie 2013 sunt neconstituționale, a decis, miercuri, Curtea Constituțională. Judecătorii CC au discutat sesizarea ÃŽnaltei Curți de Casație și Justiție și cele ale PDL privind modificările la Codul Penal adoptate de Camera Deputaților în 10 decembrie 2013.

Înurma analizării modificărilor aduse Codului Penal, Curtea Constituționalăa decis căacestea sunt neconstituționale.

Potrivit instanței supreme, prin modificarea legii, în sensul căsunt scoși din categoria funcționarilor publici președintele României, deputații și senatorii, precum și persoanele care își desfășoarăactivitatea în cadrul unei profesii liberale, dar și prin schimbările aduse la conflictul de interese, „s-ar putea desprinde concluzia cătoate categoriile de persoane exceptate de la art. 147 din Codul penal și art. 175 din noul Cod penal sau eliminate din sfera subiectului activ al infracțiunii de conflict de interese prevăzutăîn art. 2531 din Codul penal sunt deasupra legii, neputând fi cercetate și pedepsite pentru săvârșirea unor infracțiuni de serviciu sau de corupție, fapt care ar fi incompatibil cu funcționarea statului de drept”.

Conform deciziei ICCJ de sesizare a CC, diferența de tratament juridic instituităprin modificările Codului penal nu are o „justificare obiectivăși rezonabilă”, în condițiile în care conduce la „excluderea incidenței unor norme de incriminare în cazul unor categorii de persoane aflate în aceeași situație cu persoanele cărora normele de incriminare le sunt aplicabile”.

Decizia de sesizare a Curții Constituționale a fost luatăde Secțiile Unite ale instanței supreme, la douăzile dupăadoptarea modificărilor de către Camera Deputaților.

Și PDL a transmis Curții Constituționale, tot în 12 decembrie, douăsesizări privind modificările la Codul Penal.

Una dintre sesizările PDL a vizat definirea funcționarului public, iar cealaltă, conflictul de interese. Astfel, prima s-a referit la modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal, prin care, susținea Vasile Blaga, liderul PDL, parlamentarii PSD și PNL s-au sustras conflictului de interese, iar a doua are ca obiect modificarea articolului 147, prin care parlamentarii au fost scoși din categoria funcționarilor publici.

Blaga spunea căPDL contestăși faptul căproiectele de modificare nu au avut avizul CSM, care este obligatoriu în cazul în care acestea vizeazăactivitatea organizării judecătorești. Președintele democrat-liberalilor a criticat și faptul căședința Comisiei Juridice în care s-a avizat modificarea Codului Penal a avut loc la miezul nopții și căreprezentanții PDL nu au fost anunțați.

El mai spunea căUSL, în loc săse gândeascăsăcreeze locuri de muncăpentru români, se gândește „săcreeze superimunitate pentru parlamentarii lor, să-și scoatăprietenii din închisoare, să-i apere pe cei care sunt încăîn justiție”.

Modificări la Codul Penal adoptate de Camera Deputaților în 10 decembrie 2013 au provocat cel mai mare scandal din justiție de anul trecut. Prin una dintre modificări, președintele și parlamentarii au fost scoși din categoria funcționarilor publici prevăzutăîn Codul Penal. Înaceeași zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012, prin care se schimbăarticolul privind conflictul de interese, fiind eliminatăcategoria funcționarilor publici.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentarăa Camerei și a fost votat fărăca raportul comisiei săfie publicat și fărădezbatere în plen. De altfel, Comisia juridicăa întocmit raportul cu o searăînainte, în aceeași ședințăcontroversatăîn care a fost adoptat și proiectul Legii amnistierii.

Modificările au fost contestate vehement de președintele Traian Băsescu, care a spus căacestea sunt „dramatice” și „dărâmăzece ani de muncăși activitate a instituțiilor anticorupție”, precum DNA sau ANI.

Reacția lui Băsescu nu a fost singulară. Astfel, Direcția NaționalăAnticorupție a arătat că, în urma modificărilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimiși în judecatăpentru fapte de corupție sau asimilate acestei infracțiuni ar putea săfie achitați, iar cei aflați în detenție, prin condamnări definitive, ar putea fi puși în libertate.

La rândul său, președintele Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, susținea că, în urma modificărilor, „se va crea o super-imunitate”, iar „istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori și deputați”.

Și CSM a criticat modificările aduse Codului Penal, subliniind cănu le-a primit spre avizare, așa cum prevede legea. Comisia juridicăa Camerei Deputaților a susținut însăcănu avea obligația săcearăavizul CSM.

Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei și ambasadorul britanic, Martin Harris, precum și reprezentanții unor organizații neguvernamentale au criticat, de asemenea, amendamentele aduse la Codul Penal de către deputați.curtea-constitutionala1 (1024x656)

Comments

comments

About the Author