Peste 18 milioane de cetățeni cu drept de vot sunt așteptați la urne, duminică, la ALEGERILE EUROPARLAMENTARE, pentru a-i alege pe cei 32 de reprezentanți ai României în Parlamentul European
Un număr de 572 de candidați din partea a 15 formațiuni politice și opt candidați independenți concureazăpentru a câștiga, în urma scrutinului, un mandat de eurodeputat.
Formațiunile politice care au propus liste de candidați pentru ALEGERILE EUROPARLAMENTARE sunt, în ordinea în care figureazăpe buletinele de vot: PDL, PMP, UDMR, Alianța electoralăPSD-UNPR-PC, PNL, PRM, Alianța Naționalăa Agricultorilor, Partidul Dreptății Sociale, Partidul Noua Republică, Partidul Verde, Forța Civică, Partidul Ecologist Român, Partidul Alternativa Socialistă, PNÅ¢CD și PPDD.
Ultimii pe buletinele de vot, care cuprind pe fiecare paginăcâte patru patrulatere cu listele de candidați, sunt înscriși candidații independenți, în ordine, începând cu poziția 16, Georgiana-Corina Ungureanu, Constantin-Titian Filip, Dănuț Liga, Paul Purea, Iulian Capsali Pericle, Peter Costea, Mircea Diaconu și Valentin Eugen Dăeanu.
Votarea începe la ora 7.00 și se încheie la ora 21.00.
Pentru alegerile de duminicăau fost organizate 18.532 secții de votare în țarăși 190 de secții în străinătate pentru alegătorii români aflați în străinătate. Potrivit celei mai recente informări, făcutăde AEP pe 16 mai, numărul de alegători înscriși în listele electorale permanente este de 18.226.995. Aceastăcifrăva fi actualizatăcu o zi înainte de euroalegeri.
De asemenea, un număr de 41 de cetățeni comunitari care au reședința în Romînia și-au exprimat dorința de a vota pentru alegerea membrilor din România în PE din 25 mai, aceștia fiind înscriși pe listele electorale speciale ale localităților în care își au reședința.
Eurodeputații sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, mandatul în Parlamentul European fiind de 5 ani.
Aceștia se aleg pe bazăde scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale, sau pe bazăde candidaturi independente.
Au dreptul de a alege cetățenii români care au vârsta de 18 ani, împliniți pânăîn ziua votării inclusiv, definiți prin lege „alegători resortisanți”, cu domiciliul sau reședința în țarăori în străinătate.
Nu au drept de vot debilii și alienații mintal puși sub interdicție și persoanele care, în ziua alegerilor, sunt condamnate prin hotărâre judecătoreascădefinitivăla pierderea drepturilor electorale.
ÃŽși pot exprima opțiunea prin vot pentru alegerea eurodeputaților români și alegătorii comunitari, respectiv orice cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, care are dreptul de a alege în România pentru Parlamentul European, având domiciliul sau reședința în țara noastră. Pentru a putea vota, aceștia au trebuit săfacă, anterior, cereri în acest sens la primarul localității de domiciliu sau de reședință, ei fiind înscriși în listele electorale speciale.
CUM SE VOTEAZĂ
Alegătorii pot vota la secția de votare unde sunt înscriși în copia de pe lista electoralăpermanentăsau în copia de pe lista electoralăspecialăori la orice altăsecție de votare, potrivit legii. Vor exista și liste suplimentare pentru aceia care nu se aflăîn localitatea de domiciliu.
„Cetățenii care în ziua alegerilor se aflăîn localitatea (comună, oraș, municipiu) de domiciliu își vor exercita dreptul de vot la secția la care sunt înscriși în listele electorale permanente. Cetățenii care în ziua alegerilor se aflăîn altălocalitate (comună, oraș, municipiu) decât cea de domiciliu, își vor exercita dreptul de vot la orice secție de votare urmând a fi înscriși în lista electoralăsuplimentară”, precizeazăBiroul Electoral Central.
Alegătorul resortisant (cetățean al României care are dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European) și alegătorul comunitar (orice cetățean al unui stat membru UE – altul decât România – care are dreptul de a alege în România pentru PE, având domiciuliu sau reședințăîn România) prezintăactul de identitate, respectiv documentul de identitate biroului electoral al secției de votare.
Acestea sunt, în cazul alegătorului resortisant, cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pașaportul, iar în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar.
Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români aflați în străinătate sau de cetățenii români domiciliați în străinătate.
Alegătorii vor trebui săse prezinte la vot cu orice document eliberat de statul membru al cărui cetățean este titularul, altul decât România și care este considerat act de identitate în statul emitent.
Președintele biroului electoral al secției de votare verificădacăalegătorul este înscris în copia de pe lista electoralăpermanentăsau de pe lista electoralăspecială, dupăcare alegătorul semneazăîn listăla poziția destinatăacestuia.
Înlistele electorale suplimentare sunt trecuți și alegătorii care se prezintăla vot și fac dovada cu actul de identitate cădomiciliazăîn raza teritorialăa secției de votare respective, însăau fost omiși din lista electoralăpermanentăsau din copia de pe aceasta existentăla secția de votare.
Alegătorii resortisanți care în ziua de referințăse aflăîn altălocalitate decât cea de domiciliu își pot exercita dreptul de vot la orice secție de votare, fiind înscriși de către președintele biroului electoral al secției de votare în listele electorale suplimentare.
De asemenea, alegătorii resortisanți care se aflăîn străinătate voteazăla orice secție de votare organizatăîn străinătate și sunt înscriși în listele electorale suplimentare, la fel ca și alegătorii resortisanți care își exercitădreptul de vot prin intermediul urnei speciale.
Cetățenii români care se aflăîn străinătate voteazăpentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacănu se regăsesc în tabelul întocmit de Autoritatea ElectoralăPermanentăcu cetățenii români care își exercitădreptul de vot la alegerile pentru PE în alt stat membru al Uniunii Europene.
La secția de votare, în baza semnăturii în copia de pe lista electoralăpermanentă, suplimentarăsau de pe lista electoralăspecială, președintele sau membrul biroului electoral al secției de votare desemnat de acesta îi încredințeazăalegătorului buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT” pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot.
Alegătorii voteazăseparat în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidați sau prenumele și numele candidatului independent pe care îl votează.
Potrivit legii, sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicatăștampila de control a secției de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicatăștampila „VOTAT” sau la care ștampila este aplicatăpe mai multe patrulatere.
Votul este valabil în cazul în care, deși ștampila aplicatăa depășit limitele patrulaterului, opțiunea alegătorului este evidentă.
Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate săvoteze singur are dreptul săcheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secției de votare.
Dupăce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărităcare poartăștampila de control sărămânăîn afară, și le vor introduce în urnă, având grijăsănu se deschidă. ÃŽndoirea greșităa buletinului nu atrage nulitatea acestuia.
La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greșit ștampila cu mențiunea „VOTAT”, dar nu a introdus buletinul în urnă, președintele biroului electoral al secției de votare îi poate elibera, numai o singurădată, un nou buletin, reținând și anulând buletinul de vot inițial.
Ștampila încredințatăpentru votare se restituie președintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secției de votare desemnați de acesta, dupăcare președintele aplicăpe actul de identitate sau, dupăcaz, pe documentul de identitate al alegătorului ștampila cu mențiunea „VOTAT” și data scrutinului sau, dupăcaz, un timbru autocolant cu mențiunea „VOTAT” și data scrutinului.
Pentru alegătorii netransportabili din motive de boalăsau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisăa acestora, depusăcel mai târziu în preziua alegerilor, însoțităde copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care sărezulte căpersoanele respective sunt netransportabile, ca o echipăformatădin cel puțin 2 membri ai biroului electoral săse deplaseze cu o urnăspecialăla aceștia pentru a-și exprima votul.
Urna specialăva putea fi folosităși în cazul persoanelor reținute, deținute în baza unui mandat de arestare preventivăsau persoanelor care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale.
La ora 21.00, președintele biroului electoral al secției de votare declarăvotarea încheiatăși dispune închiderea sălii unde se votează. Alegătorii care la aceastăorăse aflăîn sala unde se voteazăpot săîși exercite dreptul de vot.
Legea prevede căpreședintele biroului electoral al secției de votare este obligat săia măsurile necesare pentru ca alegerile sădecurgăîn bune condiții. Atribuțiile acestuia, în aceastăprivință, se întind și în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum și pe străzi și în piețe publice pânăla o distanțăde 500 metri.
Înafarăde membrii biroului electoral al secției de votare, de candidați și de observatori, nicio altăpersoanănu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.
Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale, persoanelor însărcinate cu menținerea ordinii și persoanelor acreditate săpoarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandăelectorală.
Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totalăa suspendărilor nu poate depăși o oră. Suspendarea este anunțatăprin afișare la ușa sediului secției de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanșat suspendarea.
Întimpul suspendării, urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot și celelalte documente și materiale ale biroului electoral al secției de votare vor rămâne sub pazăpermanentă. Întimpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secției de votare în același timp. Candidații și observatorii care asistăla votare nu pot fi obligați săpărăseascăsala de votare în acest timp.
Președintele biroului electoral al secției de votare sau, în lipsa acestuia, locțiitorul este obligat săprimeascăși săînregistreze orice sesizare scrisăcu privire la nereguli produse în timpul procesului de votare, înaintatăde membri ai biroului electoral al secției de votare, candidați, observatori ori alegători prezenți în secția de votare pentru exercitarea dreptului de vot.
Potrivit legii, constituie contravenții refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi, înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintăactul sau, dupăcaz, documentul de identitate ori care refuzăsăsemneze în lista electoralăîn care este înscris pentru primirea buletinului de vot și a ștampilei cu mențiunea „VOTAT”, neaplicarea ștampilei cu mențiunea „VOTAT” sau a timbrului autocolant pe actul sau, dupăcaz, documentul de identitate, precum și reținerea acestora, fărămotive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secției de votare.
Sunt, de asemenea, contravenții și continuarea propagandei electorale dupăîncheierea acesteia, precum și sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secțiilor de votare săvoteze sau sănu voteze un anumit competitor și purtarea pe durata votării, de către membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandăelectorală.
Înziua votării, între orele 7.00 și 21.00 sunt interzise comercializarea și consumul băuturilor alcoolice în spațiul de protecție al secției de votare.
Informații suplimentare privind Parlamentul European și procedura de vot pot găsite într-un „Ghid al alegătorului”, pe site-ul www.roaep.ro, material realizat de Biroul de Informare al Parlamentului European în România și Autoritatea Electoralăpermanentă– Centrul de studii, parteneriate și programe pentru dezvoltarea managementului electoral.
