Procedura de selecție a orașelor aflate pe lista scurtăa candidaților pentru desemnarea Capitalei Europene a Culturii 2021 este contestatăde reprezentanții asociațiilor culturale din Craiova, BraÅŸov, Iași, Brăila și Târgu MureÅŸ, care cer revocarea a doi membri ai juriului și reluarea procedurii.
Contestația este semnatăde reprezentanții asociațiilor culturale din orașele Craiova, Iași, BraÅŸov, Brăila și Târgu MureÅŸ, urmând a fi trimisăcătre Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, Donald Tusk, președintele Consiliului European, Martin Schulz, președintele Parlamentului European, Markku Markkula, președintele Comitetului European al Regiunilor, Tibor Navracsics, comisar european pentru Cultură, Educație, Tineret și Sport, Karel Bartak, șeful Unității de Coordonare a programului Europa Creativădin cadrul Direcției Generale pentru Educație și Culturăa Comisiei Europene, Dacian CioloÅŸ, premierul României, Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, Steve Green, președintele Juriului de Selecție și Monitorizare pentru Capitale Europene ale Culturii.
„Încontestația noastrăne bazăm pe neîndeplinirea criteriilor prevăzute chiar în documentele oficiale care normeazăorganizarea acestei acțiuni, dar și pe lipsa de experiențădovedităa celor douăaÅŸa-zis experte desemnate de Ministerul Culturii pentru a juriza etapa de preselecție din România a competiției pentru titlul de CapitalăEuropeanăa Culturii. Încalitate de președinte al ACCEC 2021, le solicit public celor douăexperte din România ale juriului săne comunice dacăau lucrat la dosarul București 2021, care este expertiza lor în dezvoltarea culturalăa unui oraÅŸ și sănominalizeze oraÅŸul CapitalăEuropeanăa Culturii pentru care au lucrat, acestea fiind criterii pe care ar fi trebuit săle îndeplineascăîn calitate de expert și membru al juriului pentru o asemenea competiție”, a afirmat Lucian Dindirică, președintele Asociației „Craiova 2021″.
Conform sursei citate, cele douăar trebui să”comunice public dacăau depus declarație pentru un potențial conflict de interese în ceea ce privește dosarul Bucureștiului, având în vedere căambele membre ale juriului din România – Valentina Iancu și Raluca Velisar – lucreazăîn instituții des menționate laudativ în dosarul de candidaturăBucurești 2021, dar și faptul că, în cazul în care Bucureștiul devine CapitalăEuropeanăa Culturii în 2021, instituțiile cu care colaboreazăcele douăexperte vor fi principale beneficiare ale proiectelor incluse în dosarul de candidatură”.
„Înacest moment, avem dubii foarte mari inclusiv legate de verificarea dosarelor înscrise în competiție, ținând cont căîn dosarul de candidaturăal oraÅŸului Baia Mare se menționeazăcă, la data depunerii acestuia – 10 octombrie 2015, strategia culturalăa oraÅŸului a fost deja adoptată, condiție obligatorie solicitatăcandidatelor de către Uniunea Europeană. Înrealitate, strategia culturalăa oraÅŸului Baia Mare nu este nici la aceastăorăadoptatăîn Consiliul Local, fiind în dezbatere publicăpânăla data de 10 decembrie. Înconcluzie, noi solicităm, în mod legal și în spiritul Regulamentului competiției CapitalăEuropeanăa Culturii, reluarea procedurii de selecție pentru faza a doua a competiției și revocarea calității de membru al juriului celor douădoamne – Raluca Velisar și Valentina Iancu”, a precizat Lucian Dindirică.
București, TimiÅŸoara, Cluj-Napoca și Baia Mare sunt cele patru localități din România care au fost alese pentru lista scurtăa orașelor care candideazăpentru obținerea titlului de CapitalăEuropeanăa Culturii 2021.
Anunțul a fost făcut vinerea trecută, de Steve Green, președintele juriului de experți care evalueazăcandidaturile orașelor, într-o conferințăde presăcare a avut loc la Biblioteca Naționalăa României din București și la care au mai participat Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, precum și Sylvain Pasqua, reprezentantul Comisiei Europene.
Cele patru orașe au fost selectate din cele 14 care au candidat și au fost acceptate pentru aceastăcompetiție: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, BraÅŸov, Brăila, București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Sfântu Gheorghe, Suceava, TimiÅŸoara și Târgu MureÅŸ.
Despre juriul care a audiat toate cele 14 candidaturi, Vlad Alexandrescu spunea căa fost unul independent, format din nouăexperți europeni, doi dintre ei fiind din România.
„Dupămodelul Sibiului, în 2007, va trebui săinventăm împreună, toți românii, indiferent cine va fi oraÅŸul câștigător, o participare a acestui oraÅŸ câștigător, alături de oraÅŸul din Grecia, care va asociat la Capitala culturalăeuropeanăîn 2021, și alături de un oraÅŸ din Serbia – Muntenegru. Astfel încât, parteneriatele pe care oraÅŸul le va propune săaibă, într-adevăr, un caracter de substanță, săse dezvolte într-un vehicul de dezvoltare durabilă”, spunea ministrul Culturii, menționând căoraÅŸul care va fi ales va trebui săse integreze în comunitatea culturalăeuropeanăde pe același nivel pe care se aflămarile orașe ale culturii europene.
Potrivit lui Sylvain Pasqua, rolul Comisiei Europene este acela de a asista Ministerul Culturii în organizarea competiției și de a se asigura căregulile Uniunii Europene sunt respectate. Acesta a dat asigurări cărecomandările pe care le fac experții se bazeazăpe criteriile și pe regulile de selecție aferente acestui proiect.
Steve Green, președintele juriului de experți care evalueazăcandidaturile orașelor, preciza că, în 2021, vor fi trei orașe CapitalăEuropeanăa Culturii: unul din țările candidate la UE (Serbia și Muntenegru), unul din Grecia (unde au candidat 14 orașe) și unul din România (unde au candidat 14 orașe).
„Ce anume face un oraÅŸ sădevinăCapitalăEuropeanăa Culturii? Este vorba despre programul viitor, nu ceea ce a făcut în trecut, nu ceea ce face acum. Este dorința de a schimba oraÅŸul. Și un anagajament solid de a învăța despre alte culturi ale Uniunii Europene și de a-și împărtăși propria cultură. Este un angajament puternic de dialog intercultural, de politici antidiscriminare și de includere”, spunea Steve Green, precizând cătoate orașele din România care au candidat au avut idei culturale nemaipomenite și le-a încurajat săcontinue proiectul prezentat, pentru a nu îi dezamăgi pe aceia care s-au implicat în realizarea lui.
Steve Green preciza și care au fost criteriile de selecție pentru alegerea celor patru orașe: „Sunt ÅŸase criterii care se aplicăîn toate țările ce participăla acest proiect. Primul este strategia culturalăși moștenirea pe care aceste capitale europene urmeazăsăo lase. Al doilea este dimensiunea europeană: oraÅŸul va reflecta la propria istorie și cultură, dar și la istoria și cultura celorlalte orașe europene. Cel de-al treilea se referăla dimensiunea programului și implicăo viziunea artisticăputernică, inclusiv atragerea vizitatorilor din afara țării. Cea de-a patra este participarea locuitorilor în dezvoltarea programului. Celelalte douăsunt foarte directe: au bani și au cu cine?”.
Ministerul Culturii a lansat, în decembrie 2014, un apel adresat orașelor din România care doreau săcandideze la titlul de CapitalăEuropeanăa Culturii pentru anul 2021.
Programul „CapitalăCulturalăEuropeană” a fost inițiat de Consiliul de Miniștri ai Culturii din Uniunea Europeanăîn 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei și de a celebra contribuția orașelor la dezvoltarea culturii. Pânăîn prezent, peste 40 de orașe au deținut acest titlu. În2007, oraÅŸul Sibiu a deținut acest titlu, alături de Luxemburg.
OraÅŸul Mons, situat în sudul Belgiei, a preluat la sfârșitul lunii ianuarie rolul de CapitalăCulturalăEuropeană, pentru un an, alături de localitatea Plzeň din Cehia, cu ambiția de a insufla un nou elan unei regiuni afectate dur de criza economică, la fel ca predecesoarele sale, Lille și Liverpool.
sursa: Mediafax
