Curtea Constituționalăconstată, în decizia asupra proiectului de revizuire a Constituției, căo serie de propuneri esențiale formulate de inițiatori nu pot fi promovate întrucât încalcălimitele în care poate fi modificatălegea fundamentală, între care mecanismul de desemnare a premierului.
Judecătorii CC considerăcănoul mecanism propus pentru desemnarea premierului de către președinte depășește cadrul constituțional, deoarece aduce o rigidizare a modului în care un Guvern poate fi învestit.
„Curtea constatăcătextul propus, prin mecanismul de desemnare a candidatului pentru funcția de prim-ministru, instituie un monopol al partidului politic sau alianței politice participante la alegeri care a obținut cel mai mare număr de mandate parlamentare, fărăa deține majoritatea absolută, în privința propunerii reprezentantului ce urmeazăa fi desemnat drept candidat, neținând cont de necesitatea asigurării actului de guvernare în condițiile unei susțineri parlamentare care săpermităobținerea votului de învestiturăși realizarea programului de guvernare. Or, în aceste condiții, reglementarea unui mecanism constrângător în privința libertății de acțiune a partidelor politice parlamentare are drept efect imposibilitatea adaptării soluției normative analizate la noile situații intervenite”, considerăjudecătorii.
Ei apreciazăcă, „deși aparent textul analizat clarificăcompetențele Președintelui României, prin rigidizarea excesivăa procedurii de desemnare a candidatului pentru funcția de prim-ministru, pe de o parte, nu acoperătoate ipotezele constituționale posibile, iar, pe de altăparte, nu ține cont de configurația/situația politicăexistentăîn Parlament. Înaceste condiții, o atare procedurălipsităde flexibilitate poate da naștere cu ușurințăla crize politice și, astfel, se constituie într-un obstacol constituțional real”.
De asemenea, Curtea a constatat căîncalcăposibilitățile de revizuire a Constituției prevederea conform căreia „Guvernul își exercitămandatul pânăla data învestirii noului Guvern”, care înlocuiește actuala reglementare care precizeazăcămandatul Guvernului înceteazăla momentul noilor alegeri parlamentare.
Curtea Constituționalăa mai precizat căse situeazăîn afara limitelor revizuirii prevederea conform căreia calitatea unui deputat sau senator încetează”la data demisiei din partidul politic sau formațiunea politicădin partea căreia a fost ales sau la data înscrierii acestuia într-un alt partid sau într-o altăformațiune politică”.
De asemenea, judecătorii considerăcănu poate fi eliminatădin legea fundamentalămențiunea conform căreia parlamentarii sunt judecați de către ÃŽnalta Curte de Casație și Justiție.
Judecătorii constitiționali au apreciat căse situeazăîn afara limitelor revizuirii sintagma „cetățenii români se nasc și trăiesc liberi”, deoarece „are drept revers negarea/ excluderea conceptului enunțat și în privința cetățenilor străini și apatrizilor”. „Or, acest principiu vizeazăo trăsăturădistinctivăși intrinsecăomului, a condiției umane, și nu a cetățeanului”, explicăjudecătorii CC.
Curtea Constituționalăa respins și condiția pusăîn proiectul de revizuire ca la alegerile pentru Senat, pentru Camera Deputaților și pentru funcția de Președinte al României săpoatăparticipa „numai candidații care au avut domiciliul în România cu cel puțin 6 luni înainte de data alegerilor”. Judecătorii considerăcăaceastăconstrângere duce la suprimarea dreptului fundamental de a alege și de a fi ales.
O altăprevedere consideratăneconstituționalăeste cea potrivit căreia „este interzisăfolosirea unor probe obținute în mod ilegal, cu excepția cazului când acestea sunt în favoarea celui acuzat”, judecătorii considerând căintroducerea conceptului de probe obținute ilegal încalcăactualele principii constituționale.
Curtea Constituționalăa mai apreciat căîncalcălimitele revizuirii prevederea privitoare la limitarea posibilității statului de a obține date despre secretul corespondenței sau a datelor persoanei doar în cursul procesului penal. „Înaccepțiunea propunerii de revizuire a Constituției, în cazul unor dezastre naturale, a unor accidente grave sau a altor amenințări grave la adresa persoanelor, nu li s-ar permite autorităților publice cu competențe în gestionarea acestor situații săfacătoate eforturile necesare pentru salvarea de vieți omenești, mai ales dacăse are în vedere limitarea operatăcu privire la datele de trafic sau de localizare”, argumenteazăjudecătorii.
Totodată, judecătorii au constatat căeste neconstituționalăintroducerea „obligației persoanelor de drept public, persoanelor juridice private și persoanelor fizice de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, dupăcaz, în fața unei comisii parlamentare”.
Pe de altăparte, judecătorii CC considerăcăatribuirea hotărârilor Consiliului Național de Securitate, actualmente CSAT, un caracter obligatoriu pentru autoritățile administrației publice și instituțiile public ar echivala cu a atribui acestora efecte similare legilor.
Curtea Constituționalăa mai constatat faptul cămărirea numărului membrilor CSM, prin majorarea ponderii reprezentanților care nu fac parte din categoria magistraților, este inadmisibilădeoarece „este de naturăsăproducăefecte negative asupra activității sistemului judiciar”.
De asemenea, o altăprevedere consideratăa depăși cadrul revizuirii este cea care precizeazăcă”prin lege organicăse pot recunoaște zone tradiționale ca subdiviziuni administrative ale regiunilor”, dar și că”reprezentanții legali ai minorităților naționale pot înființa, potrivit statutului minorităților naționale adoptat prin lege, organe proprii de decizie și executive, cu competențe privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor”.
Judecătorii CC au mai considerat cănu este admisibilăprecizarea că”minoritățile naționale pot folosi în mod liber, în spațiu public și privat, propriile simboluri care reprezintăidentitatea lor etnică, culturală, lingvisticăși religioasă”.
De asemenea, CC respinge modul în care a fost definităautonomia universitarăgarantatăîn propunerea de revizuire, deoarece „definiția datăautonomiei universitare este improprie și dă, astfel, naștere unei independențe absolute a instituțiilor de învățământ superior atât în gestionarea patrimoniului lor, cât și în desemnarea structurilor și funcțiilor de conducere, ceea ce duce la suprimarea unei garanții a dreptului la învățătură, conferit de autonomia universitară”.
Înplus, judecătorii considerăo depășire a limitelor revizuirii inclusiv eliminarea din actual Constituție a mențiunii căsunt stabilite prin lege „conținutul și limitele” dreptului de proprietare și a creanțelor împotriva statului care sunt garantate, deoarece echivaleazăcu absolutizarea acestora.
Încazul Avocatului Poporului, Curtea Constituționalăprecizeazăfaptul căacesta nu-i reprezintădoar pe „cetățeni”, cum se aratăîn proiectul de revizuire, ci și pe toate persoanele fizice, iar o astfel de mențiune exclude o categorie de persoane din sfera celor protejate de activitatea Avocatului Poporului.
Judecătorii constituționali au respins de asemenea precizarea din proiectul de revizuire prin care se menționa căstatul garanteazăși promoveazăcreșterea competitivității economiei românești printre alte și prin „exploatarea resurselor de producție în condiții de maximăeficiențăeconomicăși cu acordarea accesului nediscriminatoriu tuturor celor interesați”. „Curtea constatăcăprin modificarea dorităse ajunge la ignorarea interesului general transpus în conceptul de interes național în favoarea unui interes particular, a «celui interesat», singura condiție fiind exercitarea acestuia în condiții de maximăeficiențăeconomic”, se aratăîn explicația CC.
De asemenea, Curtea Constituționalăa constatat încălcarea limitelor revizuirii și în cazul eliminării din atribuțiile instituției de contencios constituțional a prevederii care îi oferăposibilitatea de a analiza și judeca asupra hotărârilor Parlamentului care afecteazăvalori, reguli și principii constituționale.
Curtea Constituționalăa analizat proiectului de lege privind revizuirea Constituției la jumătatea lunii februarie.
