Boboteaza sau Botezul Domnului, sărbătoarea din 6 ianuarie cunoscutăși sub denumirile „Arătarea Domnului” sau „Epifania”, și ziua Sfântului Ioan, din 7 ianuarie, marcheazăsfârșitul sărbătorilor dedicate Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos.
Boboteaza face parte din suita celor 12 sărbători creștine importante și este menităsăreaminteascăcele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus săpășeascăîn viața publică, de aceea Biserica mai numește Boboteaza și „Arătarea Domnului”, „Dumnezeiasca Arătare” sau „Epifania”, aceastădin urmădenumire provenind din limba greacăși înseamnând „arătare”, „descoperire”, „revelare”. De fapt, Boboteaza înseamnăînnoirea omului creștin.
Dupămersul cu Ajunul de Crăciun, cu uratul de Anul Nou, copiii mergeau cu „Chiralesa” de Bobotează, dar în unele locuri se mai mergea cu uratul de Sfântul Ioan, fiind vizați doar cei care purtau numele Sfântului. La Sfântul Ioan se încheie sărbătorile de iarnă, iar oamenii își intrăîn ritmul normal al lucrurilor.
ÎnRăsărit, pânăîn a doua jumătate a secolului al IV-lea, Nașterea Domnului era cinstităîn aceeași zi cu Botezul, la 6 ianuarie.
Boboteaza (6 ianuarie) și Sfântul Ioan (7 ianuarie) aproape căformeazăuna și aceeași sărbătoare. Ajunul, adicăziua de 5 ianuarie, este zi de post negru, la fel ca Ajunul Crăciunului sau Vinerea Mare dinaintea Paștilor.
Tot în Ajunul Bobotezei, preoții merg la casele credincioșilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apăsfințită, binecuvântarea Sfintei Treimi.
Credincioșii și preoții considerăcăapa de la Boboteazăare o putere deosebită, pentru căa fost sfințităprintr-o îndoităchemare a Sfântului Duh, iar sfințirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Apa sfințităla bisericăîn aceastăzi și luatăde credincioși nu se stricăniciodată. Prin agheasmăse înțelege atât apa sfințită, cât și slujba pentru sfințirea ei.
Agheasma mare se săvârșește numai de Bobotează, spre deosebire de Sfințirea cea micăa apei, care are loc în bisericăîn prima zi a fiecărei luni, iar în case, la sfeștanie. Totodată, Agheasma mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 și 14 ianuarie, altfel este necesarăaprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.
La Boboteazăse sfințesc toate apele, iar preotul se duce la o apăîn care aruncăo cruce. Mai mulți bărbați se aruncăîn apăca săo aducăînapoi, iar cel care va scoate crucea din apăva avea noroc tot anul.
SĂƒrbătoarea Bobotezei este cunoscutăatât în Biserica Ortodoxă, cât și în Biserica Romano-Catolică. Botezul Domnului este amintit încădin secolul al II-lea d.Hr de Sfântul Clement Alexandrinul și în secolul al III-lea de Sfântul Grigorie Taumaturgul. ÃŽncepând cu secolul al IV-lea, cuvântări dedicate acestei sărbători găsim atât la părinții răsăriteni, cât și la cei din Apus.
De Biserica apuseană, Boboteaza a fost adoptatăîn secolul al IV-lea, fiind cunoscutăși ca „SĂƒrbătoarea celor trei magi”. Tot atunci au fost despărțite cele douămari sărbători: 25 decembrie fiind data stabilităpentru prăznuirea Nașterii Domnului, ca în Apus, și 6 ianuarie pentru Bobotează.
Catolicii celebreazăpe 6 ianuarie Epifania, care simbolizeazăanunțarea nașterii lui Hristos regilor magi, care au venit să-l vadăpe pruncul abia născut, aducându-i daruri, aur, smirnăși tămâie.
Ortodocșii prăznuiesc botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul. Potrivit scrierilor, în aceastăperioadă, în pustiul Iordanului își începuse activitatea profeticăIoan Botezătorul. Prin învățătura sa, acesta ajunsese săuimeascăși săatragămulți oameni. Deși învățăturile sale erau înscrise în Legea lui Moise, Ioan Botezătorul venea cu ceva nou: curajul săle spunăpe fațăși săle reaminteascăpermanent oamenilor că”s-a apropiat împărăția cerurilor”.
Când Mântuitorul a apărut pe malul Iordanului, Sfântul Ioan Botezătorul, luminat de Duhul Sfânt, l-a recunoscut și l-a arătat mulțimilor. Momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a primit botezul este consemnat de toți cei patru evangheliști.
Evanghelistul Matei spune căIisus a venit din Galileea la râul Iordan, unde boteza Ioan Botezatorul, cerând săfie și el botezat. Ioan i-a spus: „Eu am trebuințăsăfiu botezat de tine și tu vii la mine”, iar la răspunsul lui Iisus căaÅŸa se cuvine, acesta a fost botezat în cele din urmăde către Ioan.
Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan, Sfântul Duh se coboarăasupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declarăca fiind Fiul SĂƒu.
Locul real al Botezului Mântuitorului este în Iordania. Totuși, pe malul israelian al Iordanului a fost amenajat un spațiu unde creștinii îmbrăcați în cămași albe lungi, numite „crijme” intrăîn râu. Orice pelerinaj făcut în Å¢ara Sfântăare un loc de oprire la râul Iordan, care izvorăște din Munții Libanului, apoi traverseazăMarea Galileii și dupăun lung și sinuos traseu se varsăîn Marea Moartă.
Unii preoți îi cufundăde trei ori în apa Iordanului pe credincioșii adulți, repetând într-un fel botezul. Preoții ortodocși români spun căbotezul este unic, de aceea binecuvânteazăpelerinii stropindu-i cu apa din Iordan. Aceste ritualuri pot fi văzute în tot anul pe durata pelerinajelor, fărălegăturăcu Boboteaza.
Biserica Ortodoxădin Ierusalim sau Patriarhia OrtodoxăGreacăa Ierusalimului nu a adoptat calendarul bisericesc îndreptat (calendarul gregorian) și, împreunăcu Patriarhia Rusă, Patriarhia Georgiei, Patriarhia Sârbăși Sfântul Munte Athos, precum și cu credincioșii români din Basarabia, sărbătoresc dupăcalendarul neîndreptat (calendarul iulian), adicăla o diferențăde 13 zile.
ÎnAjunul Bobotezei, credincioșii ortodocși se adunăla râul Iordanului, la locul Botezului Domnului. Slujba Aghesmei celei Mari este săvârșităde Sanctitatea Sa Teofil al III-lea, patriarhul Ierusalimului și al întregii Palestine, în fruntea unui sobor de arhierei și preoți.
Unii pelerini credincioși spun căîn timpul slujbei de Bobotează, pentru câteva clipe, apele Iordanului curg în sens invers. Deși afarăeste destul de frig în ianuarie, mulți dintre credincioși intrăîn râul Iordan în cămășile albe lungi, pe care apoi le păstreazăcu grijăpentru a fi îmbrăcați cu ele în ziua înmormântării.
ÃŽnainte de a pleca de lângărâu, pelerinii iau aminire o sticlăcu apădin Iordan, rugându-se săle fie tămăduite suferințele.
DupăBobotează, este cinstit Sfântul Ioan, numit și „ÃŽnâintemergătorul”, pentru căa anunțat venirea lui Hristos. Părinții lui, preotul Zaharia și Elisabeta, erau rude cu părinții Fecioarei Maria, Ioachim și Ana. Întimp ce Zaharia slujea la templu în Ierusalim, i-a vestit Arhanghelul Gavriil căElisabeta va naște un fiu la bătrânețe și se va chema Ioan. Pentru căZaharia s-a îndoit de aceastăveste, a rămas mut pânăce Elisabeta a născut.
Sfantul Ioan Botezatorul a început săpredice în al 15-lea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii. El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia, de a-l descoperi pe acesta și a-l face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: „Pocăiți-vă, căs-a apropiat împărăția cerurilor!”.
Ioan l-a mustrat pe Irod Antipa, fiul regelui Iudeei Irod cel Mare, pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soția fratelui său. Înura ei, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase și plăcuse oaspeților și îndeosebi lui Irod, la un ospăț de ziua lui, săcearăde la acesta capul lui Ioan Botezatorul ca răsplată.
SĂƒrbătorile închinate Sfântului Ioan Botezătorul mai includ zămislirea (23 septembrie), nașterea (24 iunie) și tăierea capului (29 august).
