Peste 500 de arădeni au format un lanț uman, joi seară, în jurul unei părți din Cetatea Aradului și au lansat 231 de lampioane, pentru a marca numărul anilor trecuți de la construirea cetății, participanții cerând demilitarizarea acesteia și integrarea în circuitul turistic.
Înapropiere de poarta principalăa Cetății Aradului, păzităde militari, s-au adunat, joi seară, aproximativ 500 de arădeni, majoritatea tineri, care au format un lanț uman în jurul zidurilor, pe o distanțăde un kilometru, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Participanții au răspuns invitației făcute de Asociația „Cetatea pentru arădeni”, care militeazăpentru transferul către spațiul civil a acestui obiectiv istoric ocupat de armată.
Tinerii au avut baloane și pancarte cu mesaje adresate autorităților, în special Ministerului Apărării Naționale (MApN), precum: „Dezlegați Mi(ni)sterul Apărării din Cetate!”, „Cetățean fărăcetate” sau „Alba-Iulia: se poate! Arad: nu se poate?”.
Dupăce au stat mai mult timp prinși într-un lanț uman în jurul cetății, supravegheați de jandarmi și polițiști, tinerii au lansat 231 de lampioane, marcând astfel existența de 231 de ani a cetății.
Organizatorii spun căau în vedere mai multe acțiuni în următoarea perioadă, prin care săatragăatenția asupra faptului căde 25 de ani arădenii cer demilitarizarea cetății.
„Este singura unitate militarăcantonatăîntr-o cetate în toatăEuropa. Înplus, este o unitate militarăîn centrul unui oraș mare. Prin acțiunile noastre vrem săsensibilizăm atât administrația locală, cât și Ministerul Apărării Naționale, care are în administrare aceastăcetate a arădenilor”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Livius Ioja, președintele asociației „Cetetea pentru arădeni”.
El a adăugat căpotențialul obiectivului istoric „este imens din punct de vedere social și economic”.
„Ne dorim ca municipalitatea săobținăcetatea și săorganizeze un concurs internațional de proiecte, pentru a se obține fonduri europene în vederea reconversiei. Credem căaleșii trebuie săasculte de arădeni, pentru căsuntem mulți și noi îi votăm. Nu ne putem explica de ce la MApN s-a blocat acest demers de demilitarizare a cetății”, a mai declarat Ioja.
Asociația a lansat, de curând, o petiție online privind susținerea demersului de demilitarizare, care a fost semnatăîn douăsăptămâni de aproximativ 2.000 de persoane.
Contactat de corespondentul MEDIAFAX, primarul municipiului, Gheorghe Falcă, a spus căexistădin 2011 o hotărâre de guvern privind transferul cetății către administrația localăîn schimbul unei bazei militare care va fi modernizatăde Primăria Arad și a altor facilități oferite militarilor.
Falcăa precizat însăcă, ulterior, MApN a respins aceastăhotărâre.
„Ministerul s-a răzgândit și a spus căhotărârea de guvern nu este bună, cerând mai multe de la administrația locală. S-a făcut o altăhotărâre de guvern, dar, culmea e căa fost respinsăde ministrul Justiției, care a spus căcea din 2011 este valabilăși trebuie pusăîn practică. Este evident un blocaj politic întreținut de Victor Ponta. Primăria Arad a îndeplinit toate condițiile impuse, dar în mod inexplicabil nu se întâmplănimic la guvern”, a spus Falcă.
El a amintit căPrimăria Arad a prevăzut în bugetul pe 2014 o sumăde peste 21 de milioane de lei pentru lucrări la baza militarădezafectatădin Gai, unde ar urma săfie mutați militarii din Cetatea Aradului, în caz căaceasta va fi transferatăautorităților locale.
„Din păcate, banii nu pot fi cheltuiți. Nu se pot face lucrările, pentru cănu avem semnat un nou protocol de transfer cu MApN. Sper ca, dupăaceste alegeri și cu implicare din partea societății civile, săieșim din blocajul creat de Guvernul Ponta”, a spus Falcă.
Primarul a mai afirmat că, dacădecizia din 2011 a guvernului era respectată, s-ar fi accesat fonduri europene pentru ca lucrările în cetate săpoatăîncepe în 2015.
El estimeazăcăar fi necesarăsuma de 190 de milioane de euro pentru reconversia cetății, din care 80 de milioane de euro pot fi obținuți de la Uniunea Europeană.
Autoritățile arădene încearcăde 23 de ani săobținădemilitarizarea cetății și introducerea în circuitul turistic internațional, însăabia în 2010, guvernul a făcut primii pași în acest sens. În25 martie 2010, ministrul Apărării de atunci, Gabriel Oprea, a semnat, la Arad, alături de primarul Gheorghe Falcă, un protocol de predare a cetății către autoritățile locale.
Chiar și cu acest protocol, cetatea nu a fost transferată, iar autoritățile locale au acuzat periodic guvernul căblocheazăproiectul.
În22 noiembrie 2012, ministrul Apărării Naționale, Corneliu Dobritoiu, declara căașteaptăautoritățile din Arad pentru a se așeza împreunăla masă”cu seriozitate” pentru discuții privind mutarea militarilor din cetatea aflatăîn centrul orașului, însănu „în corturi”.
Dobrițoiu spunea căCetatea Aradului va fi transferatăautorităților locale dacăpărțile respectăprotocolul existent pe acest subiect.
„Acel protocol trebuie respectat. Avem disponibilitatea de a retroceda acest vestigiu istoric, dar nu ne putem muta cu armata în corturi, căprea mulți și-au bătut joc de ea. Prea mulți i-au umblat pe la bugete, spre satisfacția unei clientele de partid nerușinate”, afirma Dobrițoiu.
Ulterior, primarul Falcădeclara cămunicipalitatea și-a respectat toate angajamentele asumate, însăMApN și-a ridicat pretențiile financiare fărăconsultarea primăriei.
Cetatea Aradului, construităîn stil Vauban în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, este una dintre puținele de acest tip din Europa care au rămas perfect conservate. Obiectivul ocupăo suprafațăde 90 de hectare, are 47 de pavilioane, iar construcțiile existente ocupă150.000 de metri pătrați.
Conform istoricilor, Cetatea Aradului a fost ridicatăpentru apărare din ordinele ÃŽmpărătesei Maria Tereza, iar legenda spune căpiatra necesarăpentru ridicarea ei a fost adusăde la Jimbolia, din mânăîn mînă, acțiune la care ar fi participat mii de țărani, mulți dintre ei murind în timpul lucrărilor.
Înultimele decenii, cetatea a fost ocupatăde armată, servind drept cazarmămilitară.
sursa: Mediafax
foto: Google Maps
