Adevărul despre viitorul președinte al României – Cine este Klaus Iohannis

Posted on nov. 17 2014 - 8:33pm by petre

Klaus Iohannis, profesor de fizică, a devenit primar la Sibiu acum 14 ani, deși nimeni nu-i dădea șanse. A câștigat toate alegerile la care a candidat- localele și prezidențialele de duminică, dupăo prezențăcovârșitoare la vot- dar nu a reușit săajungăpremier în 2009 și nici vicepremier în 2014.

Klaus Werner Iohannis s-a născut în 13 iunie 1959, la Sibiu, și este căsătorit cu Carmen Iohannis, neavând copii.

A absolvit, în 1983, Facultatea de Fizicăa Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în următorii cinci ani fiind profesor la diferite școli și licee din Sibiu. Din 1989 și pânăîn 1997, a fost profesor de fizicăla Colegiul Național „Brukenthal” din Sibiu, unde a fost și elev. ÃŽntre 1997 și 1999 a fost inspector școlar general adjunct, iar între 1999 și 2000 a fost inspector general.

Klaus Iohannis a fost membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) încăde la înființare, din 1990, iar în perioada 2001-2013 a fost președintele formațiunii, demisionând din aceastăfuncție dupăînscrierea în PNL, în februarie 2013.

Iohannis s-a lansat în politicăîn 2000, când FDGR a decis săaibăun candidat propriu la Primărie, cu scopul de a obține mandate de consilieri locali.

„Am ajuns mai mult întâmplător aici (primar al Sibiului – n.r.), fiindcăam vrut săpromovez Forumul Democrat al Germanilor în Consiliul Local, lucru care atunci a funcționat extrem de bine”, declara atunci Iohannis.

La alegerile din 2000, el a ajuns în al doilea tur de scrutin cu social-democratul Ioan Cindrea, pe care l-a învins cu 69,18% din voturi, deși în Sibiu mai locuiau doar câteva mii de sași. Sibienii l-au votat masiv pentru căîși doreau o schimbare în administrația locală.

Succesul lui Iohannis în alegeri nu a fost anticipat nici măcar de cei de la FDGR, care nu au avut suficienți oameni pe listele de candidați. Deși obținuserămai multe mandate, fiindcănu au avut destui candidați, PSD a avut în primul mandat de primar al lui Iohannis cu un om în plus decât obținuserăprin vot. Înprimul mandat, Iohannis a avut alături o echipăPSD cu care a administrat orașul timp de patru ani.

La următoarele alegeri, Iohannis a reușit săcâștige al doilea mandat de primar, cu 88,7% din voturi, unul dintre cele mai mari scoruri din țară. Tot atunci, FDGR a obținut majoritatea în Consiliul Local, cu 16 locuri ocupate din 23, și a preluat conducerea Consiliului Județean, prin Martin Bottesch.

Încel de-al doilea mandat de primar al lui Iohannis, în anul 2007, Sibiul a fost CapitalăCulturalăEuropeană, eveniment care a atras în oraș peste un milion de turiști.

La alegerile locale din 2008, Iohannis a luat 83,2% din voturi, iar 14 posturi de consilier local au revenit FDGR, Martin Bottesch fiind, la rândul său, reales președinte al Consiliului Județean Sibiu.

Îniunie 2012, Klaus Iohannis a câștigat cel de-al patrulea mandat de primar al Sibiului, cu 77,9% din voturi.

Klaus Iohannis s-a alăturat PNL în 20 februarie 2013. Dupătrei zile, la Congresul PNL, Iohannis a fost ales prim-vicepredinte al partidului.

Înfebruarie 2014, Klaus Iohannis a fost nominalizat pentru funcțiile de vicepremier și ministru de Interne, însăUSL s-a rupt, PNL ieșind de la guvernare.

Nominalizarea sa pentru Guvern nu a fost însăprima.

Înoctombrie 2009, dupăcăderea Guvernului Boc, Klaus Iohannis a fost propus de PSD, PC, UDMR, PNL și minorități pentru postul de premier, iar mandatul său ar fi urmat săfie formarea unui guvern care săgestioneze problemele economice urgente și săasigure organizarea de alegeri prezidențiale. Înschimb, președintele Traian Băsescu l-a preferat pe consilierul BNR Lucian Croitoru.

Dupăanunțarea rezultatelor alegerilor, care îl dădeau pe Traian Băsescu drept președinte al României, Klaus Iohannis declara că, pentru el, „acest parcurs de posibil premier” s-a terminat.

Odatăcu aceastăpropunere ca prim-ministru, presa a readus în atenție câteva scandaluri în care a fost implicat numele lui Klaus Iohannis, unul dintre acestea fiind legat de faptul căar fi câștigat câteva case din centrul istoric al Sibiului pe baza unor documente false, locatarii acestora judecându-se timp de câțiva ani cu primarul.

Iohannis a fost anchetat de DNA, în 2009, pentru abuz în serviciu, pentru retrocedarea unor terenuri către persoane care nu îndeplineau condițiile, dosarele fiind din anul 2005. În2009, Agenția Naționalăde Integritate s-a autosesizat, în urma publicării unui articol într-un cotidian central, privind faptul căprimarul Sibiului ar fi încălcat legea incompatibilității, prin ocuparea funcției de administrator, în 2003, la societatea Parcuri Industriale Sibiu – Șura Mică, în paralel cu cea de primar. Iohannis a atacat hotărârea în contencios administrativ și a câștigat procesul, în 2010.

În24 aprilie 2013, Agenția Naționalăde Integritate anunța căa constatat căprimarul Sibiului, Klaus Iohannis, se aflădin nou în incompatibilitate întrucât are și calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generalăa Acționarilor S.C. ApăCanal SA Sibiu, din 5 august 2010, și SC Piețe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale. Înseptembrie 2013, Klaus Iohannis a câștigat procesul intentat ANI, dupăce Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestația acestuia la raportul de evaluare al ANI și a dispus anularea deciziei. Hotărârea a fost contestatăde ANI la instanța supremă, care se va pronunța cu privire la admisibilitatea cererii marți, 18 noiembrie.

Întimpul alegerilor locale din 2008, contracandidatul din partea PNÅ¢CD Albin Marinescu a cerut ca FDGR săîși retragătoate materialele electorale pentru cănumele primarului Klaus Iohannis apărea scris cu litera „J”, în loc de „I”, așa cum era trecut în cartea de identitate. Dupăacest incident, primarul a început săfoloseascănumele de „Iohannis”, deși susține cănumele său se scrie cu „J”, însăa fost înregistrat greșit în actele de stare civilădin perioada comunistă.

Potrivit celei mai recente declarații de avere, Klaus Iohannis nu are terenuri, dar a cumpărat, împreunăcu soția sa, trei apartamente și trei case în Sibiu. Apartamentele au 166 de metri pătrați, 84,60 de metri pătrați, 253 de metri pătrați și sunt achiziționate în 1999, 1997, respectiv în 2001. Casele au 377 de metri pătrați, 76 de metri pătrați și 64 de metri pătrați, prima fiind dobândităprin donație și cumpărare, în 1992, restul prin cumpărare în anul 2007. Primarul Sibiului nu are în proprietate niciun autoturism. El declarătrei conturi curente: unul de 13.500 de euro, deschis în 2003, unul de 9.000 de dolari deschis în 1990, iar unul de 91.000 de lei deschis în anul 1999.

Numărul caselor deținute de familia Iohannis și modul în care ele au fost dobândite au reprezentat una dintre temele pe care candidatul ACL a fost criticat în aceastăcampanie electorală.

Iohannis a susținut căși-a cumpărat cele șase case prin „muncăcinstită” și căbanii pentru achiziționarea acestora au provenit din salarii, meditații, chirii, din bani primiți de la părinții săi și ai soției și din împrumuturi de la prieteni.

ÃŽntrebat la Gândul Live despre aceste case, Iohannis a dat un răspuns considerat a fi o gafăși pentru care ulterior și-a cerut scuze. Rugat săse punăîn poziția unui profesor care nu a reușit să-și cumpere șase case prin muncăcinstităși meditații, Iohannis a răspuns: „Ghinion”, iar când moderatorul a întrebat „Ghinion pentru cine?”, el a completat: „Ghinion pentru mine”.

Ulterior, el și-a cerut scuze pentru aceastăafirmație, spunând căa fost făcutăîntr-o zi proastă. „A fost un răspuns foarte neinspirat și… chiar cred căe momentul, dacăcineva s-a simțit jignit, să-mi cer scuze în public, ceea ce fac. Am avut, recunosc, o zi proastăși dacăacea afirmație nefericităa supărat pe cineva îmi asum vina. Cer scuze, asta este. ÃŽnsă, ghinionul existăla dascăli”, a spus el

Și în luna august, când și-a anunțat anunțat candidatura la Cotroceni, Klaus Iohannis a dat explicații pe tema caselor sale, și acele afirmații stârnind ulterior critici. Atunci, el spunea căa investit împreunăcu soția sa în case și apartamente, pentru a „avea ceva pentru bătrânețe”, în condițiile în care nu au copii și prin urmare nu a trebuit investit în educația acestora.

„Am vândut și am cumpărat altele, și iar le-am vândut, și iar am cumpărat. A fost relativ simplu, atunci au fost ieftine casele, mulți sași plecaserădin Sibiu, deci lucrurile au decurs din aproape în aproape. Înafarăde asta…ce săvăspun. Noi nu avem copii, deci alții au investit în copii, în educația copiilor, noi am investit în imobile. Lucrurile sunt absolut simple, absolut transparente (…) Ne propuneam cu siguranțăsăavem ceva pentru bătrânețe”, declara Iohannis.

Întimpul campaniei electorale, Klaus Iohannis a avut o prezențăcaracterizatăreținută, inclusiv în cele douădezbateri televizate cu contracandidatul din turul al doilea, Victor Ponta. Înultima conferințăde presădin campania electorală, Iohannis spunea cănu a apelat la atacuri la familie și la persoanăîn lupta politică, menționând că, decât săfie „mârlan”, mai bine pierde.

Prezidențiabilul ACL a fost rugat săsintetizeze într-o propoziție diferența fundamentalăîntre el și contracandidatul său, Victor Ponta. „Prefer sănu răspund. Singurul răspuns pe care aș putea să-l dau v-ar induce poate o notăde aroganțăși nu vreau”, replica Iohannis.

De-a lungul anilor, sibienii s-au obișnuit cu felul său de a fi și cu modul în care face politică. Înultimele luni a reușit să-i convingăpe tot mai mulți români care, dornici de o schimbare, i-au acordat votul lor pentru a deveni președinte.

Ce avere are Klaus Iohannis

Klaus Iohannis nu are terenuri, dar a cumpărat, împreunăcu soția sa, trei apartamente și trei case în Sibiu. Apartamentele au 166 mp, 84,60 mp și 253 mp și sunt achiziționate în 1999, 1997, respectiv în 2001. Casele au 377 mp, 76 mp și 64 mp, prima fiind dobândităprin donație și cumpărare, în 1992, restul prin cumpărare în anul 2007. Primarul Sibiului nu are în proprietate niciun autoturism. El declarătrei conturi curente: unul de 13.500 euro, deschis în 2003, unul de 9.000 USD deschis în 1990, iar unul de 91.000 lei deschis în anul 1999.

Iohannis declarăvenituri obținute, ca primar, în 2013, de 43.802 lei, menționând căsoția, profesor la Colegiul Gheorghe Lazăr Sibiu, a obținut venituri de 26.247 lei. La acestea se adaugăveniturile realizate de el și de soție din „închiriere imobil„, în 2013, în valoare totalăde peste 228.000 lei.

 

sursa: Mediafax

Comments

comments

About the Author