Proiectul de cercetare arheologicăpreventivăși lista de clasare a monumentelor istorice, la Direcția Județeanăpentru CulturăTimiș
Joi, 12 decembrie 2013, a avut loc la Direcția Județeanăpentru CulturăTimiș o conferințăde presăîn care au fost comunicate aspecte privind proiectul de cercetare arheologicăpreventivăîn cartierul Cetate – Timișoara, dar și lista de clasare a monumentelor istorice din Timișoara și din județul Timiș.
Aceastăconferințăde presăeste continuarea celei din 5 noiembrie 2013, atunci când, la sediul Direcției Județene pentru CulturăTimiș, reprezentanți ai presei, dar și alți participanți interesați, au participat la discuții legate de metodologia de identificare și clasare a monumentelor istorice.
Lucrările de infrastructurădin cartierul Cetate, demarate de Primăria Municipiului Timișoara, afecteazăo parte semnificativăa zonei istorice a orașului, iar Direcția Județeanăpentru CulturăTimiș vegheazăla respectarea prevederilor legale privind autorizațiile, standardele și procedurile arheologice din acest proiect.
Înconferința de presăde joi, 12 decembrie, specialiști din cadrul Direcției Județene pentru CulturăTimiș au prezentat etapele cercetărilor arheologice din cartierul Cetate-Timișoara și au vorbit despre clasarea monumentelor istorice din Timișoara și județul Timiș.
Victor Bunoiu, arheolog în cadrul Direcției Județene pentru CulturăTimiș, a vorbit despre proiectul de cercetare arheologică, prezentare care a fost completatăde directorul Muzeului Banatului din Timișoara, arheolog, Dan Leopold Ciobotaru. Directorul executiv al Direcției Județene pentru CulturăTimiș, d-l Sorin Vlad Predescu, a vorbit despre clasarea monumentelor istorice.
Etapele proiectului de cercetare arheologicăpreventivăîn cartierul Cetate – Timișoara.
Proiectul de reabilitare a spațiului public din cartierul istoric Timișoara, proiect demarat de Primăria Municipiului Timișoara, a cosntituit pentru arheologi o bunăocazie pentru a cerceta trecutul istoric al acestui oraș. Acest proiect de reabilitare persupune lucrări edilitare ce se vor desfășura în patru Piețe, Piața Libertății, Piața Unirii, Piața Sfântu Gheorghe și Piața Å¢arcului, dar și pe zece străzi aflate în aceastăzonă, străzi incluse în perimetrul sitului urban, numit cartierul Cetate-Timișoara, sit clasat în lista monumentelor istorice.
ÎnPiața Sfântul Gheorghe, proiectul tehnic presupune realizarea unui amfiteatru care se aflăla 2,40 m adâncime fațăde nivelul actual al străzii. Proiectul a luat în considerare și descoperirea Bisericii Sf. Gheorghe, prevăzându-se fonduri pentru protejarea și conservarea acesteia.
AceastăBisericăeste menționatăpentru prima datăîn anul 1323. Evliya Çelebi, în anul 1660, o menționeazăca fiind „Moscheea sultanului învingător„, pe o altăhartădin 1667 apare din nou. O hartădin anul 1717, o menționeazăca „Marea Moschee„. ÃŽntre 1716-1718 este transformatăîn depozit de pulbere, iar, apoi, din 1718, aceastăBisericăeste datăOrdinului Iezuit.
Cecrcetările arheologice au identificat aceastăBisericăîn teritoriu și au fost descoperite și faze mai vechi ale acestui așezământ.
Urmeazăsăse facăpe străzile adiacente lucrări edilitare, cu supraveghere arheologică, iar în momentul descoperirii unor vestigii arheologice, specialiști vor transforma supravegherea arheologicăîn cercetare preventivă.
ÎnPiața Libertății, prezintăinteres câteva spații importante pentru cercetarea arheologică. Înaceste spații, importante sunt, o clădire care suprapune bazarul turcesc (în partea de sud a Pieței), o farmacie, Biserica Franciscanilor Bosniaci precum și ruinele băii turcești (în partea de nord-est a Pieței), care în cursul cercetărilor desfășurate pânăacum, se pare căa fost localizată.
Piața Unirii, care constituie cea mai mare Piațăistoricăa Cartierului-Cetate, a fost modelatăgeometric din 1733. În1964, municipalitatea modernizeazăPiața, scufundând cota de călcare cu aproximativ 1,50 m. Doar zona perimetralăa Pieței a rămas neafectată. Lucrările de reabilitare vor viza refacerea pavajelor, completarea lor folosind materialul existent. Se va păstra desenul actual al pavimentului. Reabilitarea rețelelor de utilități se va face prin săpături edilitare care vor afecta doar partea permietralăa Pieței, iar din punct de vedere arheologic se va face tot cerceratare arheologicăpreventivă, supraveghere arheologicăpentru fiecare fazăa lucrărilor.
ÎnPiața Å¢arcului, pe vremea ocupației otomane, se afla cartierul Palanca Mare. Cercetările științifice se for axa pe zona perimetralăa acestei Piețe. E posibil săse descopere cu aceastăocazie, clădirile din partea de nord a orașului medieval, la intersecția străzii Eremia Grigorescu și strada Constantin Mușat, se pot descoperi, cu aceastăocazie, o parte din zidurile Cetății.
Despre punerea în valoare a acestor vestigii descoperite, arheologul Direcției Județene pentru CulturăTimiș, Victor Bunoiu, a spus: „Nu este lămurităaceastăproblemă. Înurma cercetării arheologice, arheologii care sunt responsabili pentru aceastăcercetare, vor propune prin raportul final de cercetare, soluțiile de punere în valoare a acestor vestigii care se vor găsi. Dacăse va pune în voalare doar Biserica Iezuită, situl acela care este foarte bine conturat, sau și faze mai vechi, care au fost descoperite cu aceastăocazie. Raportul respectiv va fi analizat de Comisia Naționalăde Arheologie și pe baza fondurilor, în consultare cu Primăria Timișoara, se va alege o variantă. Înastfel de cazuri, acoperirea cu sticlă, e o posibilitate, dar, probabil, vor fi mai multe variante de conservare ale acestei Biserici.„
Despre orașul medieval Timișoara, a vorbit și directorul Muzeului Banatului din Timișoara, arheolog, Dan Ciobotaru:
„(…) Orașul era de fapt o mlaștinăimensă, în care, în mijloc, pe niște grinduri, s-a construit treptat, treptat, adăugând pământ, înălțându-se orașul, s-a întins, s-a creat o crustăde pământ tare la suprafață. Și astăzi, orașul stăpe este o zeamăde apăși lut, pe o argilăcurgătoare care, dacăapeși prea tare pe ea cu o clădire mult prea grea sau care nu are o bazăsuficinet de lată, clădirea respectivăse lasă(…). Orașul e aceeași baltă, la 5 metri adâncime sau la 6 metri adâncime. (…).„
Despre lista de clasare a monumentelor istorice din Timișoara și din județul Timiș.
Lista de clasare a monumentelor istorice din Timișoara și din județul Timiș nu este încădefinitivă, dar este aproape completăpentru Lugoj și Timișoara, iar pentru județ, se întâmpinămici dificultăți pentru stabilirea ei, deoarece listele care au fost aduse din teritoriu nu conțin detalii destul de clare legate de monumentele care se vor a fi clasate. Lista de clasare a monumentelor istorice se va definitiva pânăîn anul 2015.
„Multe din propunerile primite, sunt propuneri de individualizare a monumentelor care deja sunt în ansambluri și situri de diferite categorii. Uneori se justificăaceastăindividualizare, pentru căau realăvaloare, mai mare memorialăsau o valoare mai mare artisticăsau arhitecturalăsau sunt ceva mai vechi, și atunci s-ar putea încadra, de exemplu, ca monument individual sau săintre în altăclasăde monumente, monumente de clasăA sau monumente de clasăB; dar, în principal, nu căam fi evitat, da’ nu se realizeazăo protecție suplimentară. Ele sunt supuse acelorași regului de protecție, și de aceea e câteodatămai simplu săpăstrezi în ansamblu, decât săle iei pe fiecare pe rând. Asta din mai multe rațiuni. Una ar fi căfiecare dintre cei care ar fi vizați de o astfel de plasare, ar putea săspunăcănu vor săfie clasați și săpierdem chiar și o parte din protecția pe care o avem acum. (…). O bunăparte din lista monumentelor din Timișoara este acoperită. Sunt câteva erori care s-a făcut, neinteționat, în ceea ce înseamnădesenarea zonelor de protecție (Loga a rămas în afara zonei de protecție), și se vor corecta toate aceste erori. Sunt câteva clădiri care, evident, încercăm săle evidențiem, atât în Timișoara cât și în Lugoj. (…) Apar încet, încet și cădiri ceva mai noi ca propunere. Vechimea e doar unul din criterii. Sunt câteva clădiri care depășesc anii 40, care deja fac parte din istoria orașului. Ne apropiem de un 60, 70, 80 de ani vechime, adicănu trebuie săfie de peste 100 de ani ca săfie clasate„, a spus Sorin Vlad Predescu, Director Executiv al Direcției Județene pentru CulturăTimiș.
Așadar, vor intra în aceastălistăși clădiri mai noi, clădiri care se considerăcăau o importantăvaloare artistică, valoarea fiecărei clădirii ca și monument este semnificativă(ar intra aici clădirea Universității de Vest). Înaceastălistămai intrăși clădirile de patrimoniu industrial, clădiri ce nu au fost foarte bine protejate, din vechea listă.
Casa Mühle este inclusăîn aceastălistă. Ea se afla în zona de protecție și pe vechea listă.
Cornel Seracin
