România se află, din nou, într-un contrast economic care spune multe despre realitatea de zi cu zi a populației.
Datele recente arată că țara noastră este cea mai ieftină din Uniunea Europeană în ceea ce privește alimentele și băuturile nealcoolice, cu prețuri situate la doar 78% din media europeană.
Pentru consumatorul român, acest lucru se vede zilnic pe rafturile magazinelor: coșul de bază costă semnificativ mai puțin decât în vestul Europei.
În același timp, însă, această „ieftinătate” nu înseamnă automat bunăstare.
PIB-ul pe cap de locuitor, calculat în funcție de paritatea puterii de cumpărare, a ajuns la 77% din media Uniunii Europene. Este un progres față de anii anteriori, dar încă insuficient pentru a transforma prețurile mici într-un real avantaj economic pentru majoritatea populației.
România conduce clasamentul european la costuri reduse pentru alimentele de bază, fiind urmată de Slovacia și Polonia. La polul opus, state precum Luxemburg și Danemarca au cele mai ridicate prețuri, uneori cu peste 20% mai mari decât media UE. Diferențele sunt și mai vizibile în alte domenii: locuința, utilitățile, transportul sau serviciile de recreere continuă să fie semnificativ mai ieftine în estul Europei față de vest.
Cu toate acestea, realitatea economică este mai complexă decât simpla comparație de prețuri. România rămâne una dintre țările unde veniturile sunt încă scăzute raportat la media europeană, ceea ce face ca, în ciuda costurilor reduse, presiunea asupra bugetului unei familii să fie resimțită acut. Prețurile mici sunt, în multe cazuri, rezultatul salariilor mici, nu al unei eficiențe economice superioare.
Comparativ, state precum Danemarca sau Irlanda, deși mult mai scumpe, beneficiază de venituri ridicate, servicii publice eficiente și un nivel de trai care amortizează costurile mari. În România, avantajul prețurilor reduse este adesea anulat de cheltuieli esențiale care cresc constant și de o putere de cumpărare care nu ține pasul cu inflația și scumpirile din ultimii ani.
Astfel, România rămâne o țară ieftină pe hârtie, dar provocată în realitate. Faptul că alimentele costă mai puțin decât în restul Uniunii Europene este un element pozitiv, însă adevărata miză rămâne creșterea veniturilor și a calității vieții. Doar atunci prețurile mici se vor transforma dintr-o statistică favorabilă într-un beneficiu real pentru populație.
