Fraterna Unio (Uniunea Frățească), cunoscutăsub numele de Unio Trium Nationum a fost un pact de alianțămutualămilitarăși politicăîncheiat pe parcursul Răscoalei de la Bobâlna în data de 16 septembrie 1437 între marea nobilime maghiarădin Transilvania, clerul catolic, orășenii sași și țăranii răzeși secui.
ÃŽnțelegerea a fost semnatăla Căpâlna, aflatăpe atunci în Comitatul Dăbâca.
Uniunea a fost încheiatăca o consecințăla Răscoala de la Bobâlna și a amenințării otomane.
Dupăce au precizat care va fi modul de aprovizionare a armatei în timp de război, cei care au inițiat pactul au hotărât ca atunci când una dintre părți va fi atacatăși va cere ajutor ceilalți săfie datori să-i dea ajutor. Deși înțelegerea este cunoscutăîn istorie sub numele de Unio Trium Nationum, aceastăsintagmănu apare ca atare în textul pactului, ci ca Fraterna Unio.
„Însecolul al XV-lea au fost mai multe răscoale în Europa împotriva exploatării boierești, a nobilimii mari proprietare în general. Regele Ungariei, Ludovic I cel Mare i-a scos pe țărani, în 1365 de sub autoritatea comițiilor regali și i-a pus sub jurisdicția marii nobilimi maghiare proprietare de pământ. Aceștia i-au privat pe țărani de dreptul lor de pânăatunci la strămutare liberă. Nemulțumirea a fost și mai mare pe domeniile bisericești: episcopul a pretins plata dijmei în bani, iar țăranii sărăciți n-au putut face fațăacesteia. În1437, în părțile de mijloc ale Transilvaniei a izbucnit răscoala țăranilor din județe. La început țăranii au luptat împotriva trupelor voievodului, repurtând victorii, dar dupăce nobilimea i-a chemat în ajutor pe secui și pe sași (la care nu au existat iobagi), răscoala a fost înăbușită. Cele trei națiuni au încheiat o înțelegere în 1437 în comuna Căpâlna (județul Szolnok-Doboka), în care s-au obligat la ajutor mutual împotriva pericolului lăuntric: (țăranii) și a dușmanului dinafară: turcii. Înmanuale de istorie românești se scrie deobicei despre răscoala țăranilor “români și maghiari„.„
—Allain Du Nay
Uniunea a stabilit eliminarea completăa iobagilor, cei mai mulți aparținând etniei majoritare române, din viața politicăși socialădin Transilvania, deși iobagii formau vasta majoritate a populației transilvane. Poziția românilor transilvăneni, marea majoritate dintre ei iobagi, era mult mai dificilă, deoarece Unio Trium Nationum excludea în mod tacit grupul etnic român (Universitas Valachorum) din Uniune și de la orice formăde participare politicăsau socială. Românii erau considerați în Transilvania, conform cu prevederile înscrise în actul Unio Trium Nationum (Fraterna Unio) o națiune „tolerată”, acest statut fiind menținut pânăla desființarea iobăgiei și a sistemului politic medieval în timpul împăratului Iosif al II-lea înainte de 1800.
La 2 februarie 1438 s-a întrunit la Turda Adunarea Generalăa nobilimii maghiare din Transilvania, care a aprobat documentul „Unio Trium Nationum„ (Fraterna Unio).
surse: wikipedia care citează
Constantin C. Giurescu, Istoria României în date, București 1971
Allain Du Nay – Români și maghiari în vârtejul istoriei (2001, Ed. Matthias Corvinus, Buffalo – Toronto)
