După ce a șocat Marea Britanie și Europa, gruparea din Țăndărei acuzată de trafic de copii, achitată definitiv de justiția din România

Posted on dec. 23 2019 - 2:46pm by petre

Cazul traficului de copii de la Țăndărei, care a tulburat România și Uniunea Europeană în 2010, s-a terminat luni, după multe întârzieri, cu o decizie de achitare a tuturor acuzaților.

Verdictul a fost dat de Curtea de Apel Târgu Mureș.

După mai bine de nouă ani de procese întârziate, cei 26 de oameni acuzați că au traficat aproape 200 de copii din Țăndărei în Marea Britanie sunt liberi ca pasărea cerului.
Judecatorul de la Curtea de Apel Târgu Mureș, a dispus achitarea în temeiul art. 16 alin 1 lit.a din Codul de Procedură Penală – „fapta nu exista”. Mai mult, inculpații vor cere daune la CEDO pentru lunile în care au stat în arest preventiv și pentru cheltuielile de judecata, a declarat avocata Lorena Maria Cretescu.

În luna februarie, toţi cei 26 de inculpaţi fuseseră achitaţi în primă instanță, sau judecătorii au constatat că faptele s-au prescris după ce procesul a fost tergiversat vreme de 9 ani, dintre care 6 numai la Tribunalul Harghita, unde au fost 53 de termene.

Povestea dosarului Țăndărei Cazul Ţăndărei a explodat în 2010, imaginile cu mascaţii cu berbece care spargeau uşile palatelor din Ţăndărei în căutare de traficanţi de copii fiind difuzate de mai multe posturi TV internaționale.

Era primul caz de trafic de minori investigat de poliţiştii români şi englezi, fiind cercetată traficarea a 181 de copii romi în Marea Britanie, unde erau folosiţi la cerşetorie şi furturi.

”Racolarea minorilor se realiza din mediul comunităţilor rome sărace, membrii grupării ocupându-se de cazarea şi transportul acestora, procurarea documentelor de călătorie şi a banilor necesari, precum şi de organizarea şi supravegherea activităţii infracţionale din Marea Britanie şi gestionarea sumelor de bani obţinute din exploatarea victimelor”, precizau procurorii. În Anglia, 120 de traficanţi au fost prinşi şi arestați, în timp ce la noi, o parte dintre cei 26 de oameni arestaţi şi puşi sub acuzare au fost eliberaţi după câteva luni. În iulie 2010, procurorii DIICOT au finalizat cercetările şi „au dispus trimiterea în judecată a 26 de inculpaţi, dintre care 18 în stare de arest preventiv”. Printre acuzații: de trafic de minori, spălare de bani, constituire a unui grup infracţional organizat şi deţinerea fără drept de arme de foc.
Dosarul a fost trimis spre competentă soluţionare Tribunalului Harghita, urmare a deciziei pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În 2011, Tribunalul Harghita a dispus restituirea cauzei la parchet în vederea refacerii urmăririi penale. Parchetul a refăcut rechizitoriul, apoi, în 2012, Tribunalul a dispus iarăși restituirea dosarului la procurori. Procesul a început așadar abia în 2013. În 2014, Parchetul a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor. Apoi, cercetarea judecătorească a durat cinci ani. Ulterior, Tribunalul Harghita „a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor” pentru toţi inculpaţii. Astfel, s-a trecut de la pedeapsa cu închisoarea de la 5 la 20 de ani pentru „constituire a unui grup de criminalitate organizată” (art. 7 din Legea specială nr. 39/2003) la pedeapsa cu închisoarea de la unu la 5 ani (art. 367 din Codul Penal).

Ce spun procurorii care au trimis recent Dosarul Revoluției în instanță Raportat la cuantumul pedepsei, termenul de prescriere a faptelor s-a micşorat, iar inculpaţii au fost achitaţi. Decizia a fost una surprinzătoare. La începutul anului, Libertatea dezvăluia că polițiștii luau mită de la traficanții de copii și că precizarea apărea chiar în motivarea Tribunalului Harghita, instanța care a decis achitarea inculpaților. DIICOT și unul dintre inculpaţi au făcut apel. În ciuda blândeții instanței din România, dosarul Ţăndărei a schimbat chiar și legislaţia europeană, după prezentarea cazului în Parlamentul European, în 2011. Atunci, Uniunea Europeană (UE) a adoptat o directivă care a redefinit exploatarea copiilor la cerşit şi furat ca fiind o formă de muncă forţată, de sclavie, potrivit sursei citate. Directiva a fost adoptată de toate statele membre, prin urmare şi de România.

Comments

comments

About the Author