Organizația ActiveWatch a lansat astăzi studiul „Harta Politicăa Televiziunilor Locale„, însoțit de o hartăinteractivărealizatăîn colaborare cu platforma Geo-spatial.org. Studiul complet și harta interactivăpot fi consultate pe site-ul organbizatiei, la adresa www.activewatch. ro.
Potrivit ActiveWatch, Obiectivul studiului a fost realizarea unei radiografii a situației actuale a televiziunilor locale în ceea ce privește starea economică, presiunile politice și economice la care sunt supuse acestea, nivelul de profesionalizare și de autoreglementare.
„Înaceastăcercetare au fost incluse 56 de televiziuni locale din 15 județe și am realizat aproximativ 200 de interviuri și discuții cu jurnaliști, editori, manageri, producători, proprietari de televiziuni locale, politicieni și reprezentanți ai partidelor locale și ai autorităților locale și experți media din județele cercetate.
De cele mai multe ori, televiziunea localăeste o armăde luptăpoliticăși economicăsponsorizatădin bani publici, direct sau indirect, conform datelor colectate. Astfel, aproape jumătate din cele 56 de televiziuni incluse în cercetare sunt influențate direct sau indirect de politicieni. Mai mult, aproape jumătate dintre aceste televiziuni au putut fi documentate ca fiind beneficiare directe ale sponsorizărilor din bani publici, dar, cel mai probabil, numărul acestora este mult mai mare.
Radiografia este șocantă. Judecând dupătipul de conținut pe care televiziunile locale îl diseminează, rezultăcăromânii trăiesc într-un deșert informațional fărăsă-și dea seama. Teoretic, presa localăstăla baza unui ecosistem al informației, pentru căcele mai importante informații pe care le transmite sunt preluate de presa națională. La rândul ei, presa naționalăinformeazădecidenți politici, intermediazăpresiune asupra politicienilor locali sau este sursăpentru presa internațională. Astfel, cu o presălocalăinexistentăsau care își neglijeazăfuncția de bazăde a informa și de a da o voce cetățeanului, baza ecosistemului informației este viciată.
Pe cât de gravăeste situația televiziunilor locale, pe atât de mare este oportunitatea pentru jurnaliști onești, cu inițiativă, care au răbdare săidentifice nevoi ale comunităților în materie de informație.„
Redăm în continuare capitolul dedicat situației televiziunilor din județul Timiș. Studiul integrak în puteți descărca de aici http://www.activewatch.ro/ro/freeex/publicatii/raportul-harta-politica-a-televiziunilor-locale/.
Context
Înoctombrie 2012, în județul Timiș funcționau, conform datelor de la Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), cinci televiziuni: STV din Sânnicolau Mare, TV Jimbolia, TEN TV din Lugoj, Tele Europa Nova și TVT 89, ultimele douădin Timișoara.
O altăteleviziune locală, Analog TV, a fost cumpăratăde grupul RDS/RCS în vara anului 2012 și a devenit studio regional al Digi 24. Analog TV, una dintre principalele televiziuni locale, avea acoperire regionalăîn județele Timiș, Arad și Caraș-Severin. Conform CNA, deținătoarea licenței audiovizuale pentru Analog TV era SC Analog TV SRL (CUI: 15404490), ai cărei asociați sunt: RCS & RDS SA – 99.927% și Integrasoft SRL (asociat unic RCS & RDS SA) – 0.073%. Cât timp a funcționat ca televiziune locală, Analog TV era axatăfoarte mult, conform celor intervievați, pe emisiuni politice și culturale.
„Multălume nu știe cănu mai avem Analog. E o perioadăconfuză. Lumea se va obișnui căa fost preluat de Digi. ÃŽncet, încet Analog-ul va fi necunoscut, pentru căse schimbăgenerațiile.„ (Titu Bojin, președintele Consiliului Județean Timiș și liderul organizației PSD Timiș)
„Analog TV a fost preluatăde Digi. Avea o înclinație discretăspre PSD, dar nu foarte accentuată.„ (Marcel Tolcea, profesor universitar Universitatea de Vest Timișoara, șef catedrăla Secția Jurnalistică)
Pe 12 mai 2012, conform datelor CNA, SC STV Sânnicolau Mare SRL (CUI: 28888987) a obținut decizia de autorizare pentru postul de televiziune prin cablu STV. SC STV Sânnicolau Mare SRL a fost înființatăîn 19.07.2011 și are ca asociați: Orașul Sânnicolau Mare 95% (reprezentat de primarul Groza Dănuț) și Gosan SRL 5% (unde asociat unic este Consiliul Local). Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, societatea comercialăa avut în 2012 o cifrăde afaceri netăde 66.821 de lei, o pierdere netăde 47.974 de lei și a avut 6 angajați.
Primarul Dănuț Groza, reales în 2012, este membru PDL, iar Consiliul Local este dominat de PDL (12 consilieri din 17) . Și în perioada 2008-2012, PDL a dominat Consiliul Local. Televiziunea STV a început săfuncționeze din 3 septembrie 2011 .
„La Sânnicolau Mare au luat licența chiar înainte de campania pentru alegerile locale 2012, dar nu au făcut campanie.„ (Daniela Popovici, inspector CNA Timiș)
Pe 13 septembrie 2012, conform informațiilor de pe site-ul CNA, Consiliul Local Jimbolia a obținut decizia de autorizare pentru TV Jimbolia . Înurma alegerilor locale din iunie 2012, Consiliul Local Jimbolia era constituit din 17 consilieri : 8 din partea PDL, 4 din partea UDMR, 3 din partea PNL și câte unul de la PP-DD și PSD. Primarul Postelnicu Darius Adrian este membru PDL. Conform datelor CNA, TV Jimbolia a primit decizia de autorizare pe 24 mai 2012, însăconform presei locale TV Jimbolia a obținut licența în 2010 când primar era Kaba Gábor, actual consilier local UDMR. Televiziunea a fost înființatăca parte a unui proiect transfrontalier cu o televiziune din orașul Makó, Ungaria . Știrile TV Jimbolia sunt transmise on-line prin intermediul unui portal video gratuit și pot fi vizionate la adresa: http://vimeo.com/televiziuneajimbolia.
„De câteva luni, Consiliul Local de la Sânnicolau Mare și Jimbolia au făcut STV și TV Jimbolia. Cele douăteleviziuni au un proiect comun cu o televiziune din Ungaria și emit sâmbăta și duminica câte douăore, dar depind de firma de cablu din localitate.„ (Daniela Popovici, inspector CNA Timiș)
TEN TV este o televiziune care emite terestru și a fost înființatăla Lugoj de miliardarul Iosif Constantin Drăgan. Înurmăcu aproximativ trei ani a fost preluatăde un om de afaceri din Lugoj care ulterior a vândut-o.
„TEN TV are o situație mai puțin plăcutădin punct de vedere financiar. A fost preluatăde la grupul Drăgan de o persoanăgermană. Am încercat să-i ajut la preluare. Eu am rugat persoana săpreia, sănu se închidă. Va trebui neapărat sprijin local pentru a fi o televiziune de informații de evenimente locale, zonale în Lugoj, Făget, Recaș. Televiziunea este într-o situație delicată.„ (Titu Bojin, președintele CJ Timiș)
Conform datelor de la Registrul Comerțului, persoana germanăla care făcea referire președintele Consiliului Județean Timiș este George Claudiu Ervin. Acesta deținea 15% din SC Microroyal SRL, societatea comercialăcare deținea pânăaprilie 2012 licența de emisie. Ceilalți asociați erau George Nicolae și George Maria cu 65%, respectiv 20% din părțile sociale ale companiei. Licența a fost preluatăpe data de 2 aprilie 2012 de SC Lugomedia SRL deținutăde MoticicăMihai – 5% și Mihalcea Viorel – 95%. Televiziunea are un program săptămânal de 38 de ore .
Mihai Moticicăar fi încercat dupăpreluare săvândăteleviziunea autorităților locale din Lugoj care au hotărât de principiu pe 12.10.2012 preluarea televiziunii. Mihai Moticică, un om de afaceri apropiat al liderului PSD Timiș, Titu Bojin – președintele CJ Timiș – a fost reținut de procurori în martie 2013 pentru evaziune fiscalăși spălare de bani . Conform datelor actualizate de CNA pe 4.10.2013, Lugomedia SRL, deținătoarea licenței audiovizuale pentru TEN TV, îi are ca asociați pe: Olariu Daniel Gabriel – asociat principal – 95% și Olariu Ionela – 5%.
Tele Europa Nova a fost înființatătot de Iosif Constantin Drăgan, la fel ca și TEN TV din Lugoj. Emite terestru și este consideratăde către cei intervievați o televiziune cu știri locale, divertisment și muzicăpopulară.
Deținătoarea licenței audiovizuale pentru Tele Europa Nova este SC Atelierele Culturale SRL, ai cărei asociați sunt: Maja Productions A.G. (Elveția) – 99%, Euro-Sens Suport SRL – 0,2%, Romcreativ Consulting SRL – 0,2%, Lucia Florica Ardelean, Opriș Vladimir Codruț și Rădulescu Elena cu câte 0,2%. Asociat unic al Maja Productions A.G. (Elveția) este Hirsch Sabine Maria (Germania). Asociații Euro – Sens Suport SRL sunt: Opriș Vladimir Codruț – 37,5%, Opriș Andra Lavinia – 37,5% și Lucia Florica Ardelean – 25%. Asociații Romcreativ Consulting SRL sunt: Georgescu Constantin – 90% și Georgescu Adrian Anton – 10%. Înaceste condiții, acționarul principal era, la data documentării, Hirsch Sabine Maria . Datele de la Registrul Comerțului din Elveția aratăcăMaja Production a fost cumpăratăîn septembrie 2012 de European Concert Agency AG înregistratăîn Baar. Maja Production urma a fi dizolvată.
„Televiziunea făcea parte din trustul Drăgan, apoi a fost a lui Paul Opriș de la Tele 7 ABC.„ (Gheorghe Ilaș, jurnalist )
„Este o televiziune one man show de tip OTV, în sensul căprincipala atracție rămâne Stelu Iordache, care este și manager și prezentator. Tele Europa Nova este apropiatăde anumiți oameni politici din oraș în funcție de interesele directorului Stelu Iordache.„ (Marcel Tolcea, profesor universitar Universitatea de Vest Timișoara, șef catedrăla Secția Jurnalistică)
„Tele Europa Nova a funcționat fărăîntreruperi, are un personal bun cu oameni formați de care au beneficiat și alte televiziuni, este un pol în aceastăzonă.„ (Titu Bojin, președinte CJ Timiș)
„Este o televiziune a mercenariatului, ceea ce o face săaibăcea mai mare libertate de exprimare.„ (jurnalist local, freelancer)
Tele Europa Nova are 25 de angajați. Bugetul operațional a fost, conform directorului Stelu Iordache, între 50.000 și 100.000 de euro în 2011. Acesta a declarat căfinanțarea televiziunii se face prin reclame ale societăților comerciale cu cifrăde afaceri mică, prin anunțuri, dedicații muzicale și comunicări. Cifra de afaceri netăa societății SC Atelierele Culturale SRL a fost în 2012 de 437.588 de lei cu un profit net de 15.722 de lei, conform bilanțului depus la Ministerul Finanțelor.
Grila de programe este alcătuitădin programe care pot fi susținute din punct de vedere economic, conform declarației directorului Stelu Iordache.
„Suntem o televiziune generalistăși se introduc în grilăprograme proprii, nu avem bani săcumpărăm programe din altăparte, toatăproducția e a noastră. Profitul nu e mare, dar se adunăla 20-30%. Nu colaborăm cu agențiile de publicitate. Nu avem publicitate de la instituții publice locale, dar facem servicii de promovare la nivelul primăriilor. De exemplu, filmăm manifestările organizate de ei și le încasăm bani.„ (Stelu Iordache, director Tele Europa Nova)
Audiențele posturilor de televiziune sunt măsurate în perioada 2012 – 2015 de Kantar Media care a încheiat un contract cu CNA. Tele Europa Nova Media nu își permite din punct de vedere financiar un astfel de contract, potrivit directorului Stelu Iordache.
„Marile televiziuni plătesc 10.000 de euro pe lunăpentru sondaje. Nu avem banii ăștia. Am găsit alte formule care ne dau o idee săvedem cum stăm în audiență. Suntem o televiziune generalistă, grila de programe fiind alcătuităîn funcție de ceea ce cere piața. Nu cumpărăm programe din altăparte. Funcționăm cu un departament tehnic, cu unul redacțional și cu conducerea executivă. Patronatul e la București, în altățară.„ (Stelu Iordache, director Tele Europa Nova)
TVT 89, o televiziune regională care emite prin satelit, este oarecum urmașa unei alte televiziuni locale „defuncte„ din Timișoara care se numea TVT 89 și a funcționat în perioada decembrie 1989 – 1997 . Gelu Gheorghe Chetraruc, producător general la TVT 89, a declarat căa lucrat la fosta televiziune TVT 89, care s-a închis. Dupăo pauzăde zece ani a propus omului de afaceri GeorgicăCornu un nou proiect. Licența de emisie dateazădin august 2008, aria de acoperire fiind județele Timiș, Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Mehedinți și Bihor. Compania care deține licența este SC MCT Impex SRL deținutăde omul de afaceri GeorgicăCornu, apropiat al PDL . MCT Impex SRL, societate aflatăîn faliment , avea ca obiect principal de activitate editarea ziarelor. Licența audiovizualăa fost aprobatăpe 8 aprilie 2008, iar decizia de autorizare a fost emisăpe 23 septembrie 2008. La data documentării, ultima grilăde programe fusese aprobatăde CNA pe 26 aprilie 2012. Postul retransmite TV Arad (1590 minute/săptămînă) , durata programului local realizat este de 8490 minute/săptămînă.
„TVT 89 încearcăsăfie cât mai regionali. S-au extins, au corespondenți în județele Hunedoara și Caraș-Severin. S-ar putea ca regionalizarea săaibălegăturăcu interesele grupului de firme pentru cădomnul Cornu este din Mehedinți și a vrut neapărat săfie văzut și acolo. La Arad sunt văzuți prin TV Arad care retransmite TVT 89.„ (Daniela Popovici, inspector CNA)
„TVT 89 este un post adresat mai degrabăbănățeanului mediu. ÃŽl asociez cu PDL.„ (Marcel Tolcea, profesor universitar Universitatea de Vest Timișoara, șef catedrăla Secția Jurnalistică)
„La TVT 89 se poate vorbi de un control total din partea patronatului și bătaie de joc din partea acestuia fațăde angajați.„ (jurnalist local, freelancer)
TVT 89 a avut un buget operațional de 400.000 de euro, vânzarea de publicitate se face fie direct prin propriul departament de vânzări, fie prin intermediul agențiilor de publicitate, conform lui Gelu Gheorghe Chetraruc, producător general TVT 89. Pentru măsurarea audienței, TVT 89 se bazeazăpe un sondaj de opinie pe 800 de respondenți. Înfuncție de acest sondaj se reface grila de programe. Producătorul general al TVT 89 a mai precizat căgrila de programe se modificăla 3-4 luni fiind axatăpe buletine de știri și talk-show-uri. Existăși emisiuni sportive, culturale sau de divertisment, orele de difuzare ale producțiilor TVT 89 fiind adaptate în funcție de sezon. TVT 89 se confruntăcu fluctuație de personal din cauza salariilor mici.
„Înultimii doi ani suntem pe primul loc în regiune datorităacestui studiu. În2010 eram pe primul loc în prime-time. Ne bătea Analog TV pe segmentul de dimineață. Ne băteau cu reluări. Dacăvoiau matinal se uitau la canalele naționale. Am transformat emsiunea matinalăîntr-un buletin de știri în direct și am câștigat și segmentul de dimineață. Finanțatorul televiziunii este domnul economist GeorgicăCornu, adminstratorul societății MCT Impex SRL. MCT sunt ca oricare client, nu au prioritate. Nu este printre cei mai buni clienți, numărul de expunere al MCT în raport cu concurenții este mult mai redus.„ (Gelu Gheorghe Chetraruc, producător general TVT 89)
Cifra de afaceri a MCT Impex SRL a fost, în 2012, de 35.601.706 lei, cu o pierdere netăde 52.635 de lei, conform bilanțului depus la Ministerul Finanțelor.
Principalele probleme cu care se confruntăteleviziunile locale au fost indicate de către cei intervievați ca fiind: pregătirea slabăa tinerilor jurnaliști, salariile foarte mici, necunoașterea limbii române, lipsa contractelor de publicitate, lipsa resurselor financiare, controlul editorial asupra TVT 89 și Tele Europa Nova, lipsa transparenței autorităților locale, precum și politizarea excesivă.
„Existăo lipsăde contracte. Agenții economici nu doresc să-și facăpublicitate și atunci singurele instituții media funcționeazădoar dacăîn spate este un interes din partea unei firme. Agenții economici nu vor săîncheie contracte din cauza crizei economice, dar nici nu înțeleg rolul publicității în presă.„ (Stelu Iordache, director Tele Europa Nova)
„Politizarea excesivăși încercarea de monopolizare prin publicitate sunt problemele cele mai importante. Se merge pe principiul:
Dai în mine, nu-ți dau bani. Presa din Timișoara nu face excepție și a fost acaparatădirect sau underground de speculanții de terenuri. Le găsești interesele în toate publicațiile.„ (Gheorghe Ilaș, jurnalist)
„O problemăo reprezintăjurnaliștii înșiși, pentru cănu înțeleg un subiect. Existăpersonaje politice care s-au învățat sădicteze jurnaliștilor articolele, care sunt exact cuvintele politicianului.„ (Nadia Iucu, jurnalist Tele Europa Nova)
„Proasta pregătire și lipsa de experiențăa jurnaliștilor se combinăcu presiuni din partea patronului. Simt presiunea celor despre care scriu, o presiune indirectăprin oameni care ne sunt cunoștințe comune. Nu sub forma amenințărilor, ci a rugăminților, obligațiilor etc.„ (jurnalist, freelancer)
Conform declarațiilor celor intervievați, motivele pentru care jurnaliștii, managerii și editorii intervievați au ales instituțiile media în care lucrezăsunt: pasiune, libertate, putere, beneficii financiare, dorința de avea un loc de muncă. Motivele demisiei din instituțiile media în care lucreazăau fost enumerate de către cei intervievați ca fiind: lipsa unei noi provocări, scăderea salariului, cumpărarea televiziunii de către un partid politic, lipsa libertății în alegerea subiectelor, impunerea unui subiect care nu ar fi în consens cu principiile jurnalistului, acuzele de luare de mită. Salariile jurnaliștilor intervievați sunt cuprinse între 1.000 și 2.000 de lei, iar cele ale producătorilor între 2.000 și 3.000 de lei. Alți respondenți au declarat căsalariile în mass-media din Timișoara sunt cuprinse între 600 și 800 de lei.
„Majoritatea jurnaliștilor care au cărți de muncănu au plătite la zi contribuțiile sociale și celelalte dări către stat.„ (jurnalist, freelancer)
„Lipsa banilor este o problemăîn presăși de aceea se angajeazăstudenți sau absolvenți de facultate, pe salarii mici, de 600 de lei.„ (Nadia Iucu, jurnalist Tele Europa Nova)
La momentul documentării pe teren, unii dintre cei intervievați au precizat căîn topul preferințelor se aflăTVT 89, urmatăde Tele Europa Nova. Alții au precizat cănu au încredere în niciuna sau au indicat Analog TV ca fiind televiziunea în care aveau cea mai mare încredere.
2. Percepția asupra jurnalismului. Influențe economice și politice
Județul Timiș este dominat din punct de vedere politic de USL, PSD câștigând majoritatea primăriilor. Cu toate acestea, unii dintre jurnaliștii intervievați sunt de părere căPDL controleazăîncăposturile cheie din instituțiile deconcentrate, iar alții căPNL conduce administrația locală, PSD nereușind săimpunădirectori în posturi-cheie. Mediul politic este strâns legat de cel de afaceri, conform respondenților. Unii dintre cei intervievați nu au putut indica un politician care săcontroleze în mod direct televiziunile locale, în timp unii jurnaliști au precizat cămediul politic local și economic se juxtapun și se interpun, relația televiziunilor locale cu mediul politic fiind una de subordonare în funcție de banii pe care îi alocăfiecare politician direct sau indirect prin societățile comerciale pe care le controlează.
„Administrația publicălocalăeste dominatăde mai multe partide.„ (Stelu Iordache, Tele Europa Nova)
„Nu se poate spune căexistăvreo asociere între anumite partide politice și posturile de televiziune locale. Încampaniile electorale, televiziunile locale și mediul politic local sunt prieteni pentru căe vorba de bani.„ (Daniela Popovici, inspector CNA)
„Activitatea politicănu poate fi realizatăîn afara domeniului de afaceri și nu pot fi realizate afaceri care sănu aibăîntr-un fel sau altul de-a face cu mediul politic. Televiziunile locale sunt televiziuni mici și dorința de a avea cât mai mulți interlocutori i-au făcut săfie cât se poate de echilibrați, chiar dacăunii realizatori sau participanți au o anumităînclinare spre un partid politic sau altul. Consider căteleviziunile locale sunt independente.„ (Titu Bojin, președintele CJ Timiș)
„Dacăse face o înțelegere între politicieni și oameni de afaceri sănu se încheie contracte cu o instituție media, acea instituție nu va mai avea bani. Existăpresiuni ale instituțiilor publice locale asupra mediului privat. Firmele care au relații cu Primăria pot săopreascăsau săofere un contract cu o televiziune. Presiunea politicăvine și pe linia CNA care e politic și datorităintereselor de acolo pot săte amendeze, să-ți facășicane și nu-ți mai poți vinde produsul media. Am simțit presiune din partea CNA.„ (Stelu Iordache, director Tele Europa Nova)
„Televiziunea e un business și trebuie săse bazeze pe mediul economic, însăatunci când mediul economic depinde de cel politic și invers, este imposibil ca televiziunile săfie 100% independente. Ele încearcăsă-și păstreze independența și au o relație echilibratăcu mediul politic local.„ (Oana Gaita, consilier județean PDL)
„Trebuie schimbatălegislația în ceea ce se numește ownership. Este nevoie de o legislație economicăcapabilăsăîncurajeze investițiile în publicitate. Relația dintre televizunile locale și mediul politic local este mai puțin strânsădecât în mediul on-line sau în presa tipărită. Televiziunile locale sunt mai degrabăfactori de PR pentru politicieni atunci când sunt la putere. Comanditarul este proprietarul. Tele Europa Nova este mai degrabăapropiatăde anumiți oameni politici din oraș în funcție de interesele directorului Stelu Iordache, iar TVT 89 de PDL.„ (Marcel Tolcea, profesor universitar, șef catedrăla Secția Jurnalistică)
„ÎnTimișoara sunt foarte puțini jurnaliști supuși presiunilor politice, pentru cănu se scrie foarte mult încât să-i supere pe politicieni.„ (Nadia Iucu, jurnalist Tele Europa Nova)
„Presiunea politicăîn media este aproape inexistentă, foarte mulți jurnaliști sunt foarte comozi, nu mai este presăde calitate și nu mai e nevoie de presiune politică. Presiunea politicăînseamnăsăfaci presiuni într-o anumităredacție unde nu se scrie bine de tine.„ (Petronela Axinte, producător TVT 89)
„Presiunea politicăși economicăexistăîn anumite momente, în anumite perioade. Când ești un post tv care respectăanumite principii, nici nu te poți lovi de presiuni. Noi în TVT 89 nu am angajat jurnaliști cu experiență. Jurnaliștii tineri nu sunt înfiripați în zona politică, economică, nu au acele relații în care li se pot oferi anumite lucruri. Mediului economic, pe plan local, îi lipsește politica de marketing. Acesta ar trebui săînțeleagărolul presei în societate, căpromovarea produselor și serviciilor se face prin intermediul presei. Înceea ce privește mediul politic, trebuie schimbatămentalitatea politicianului român care ar trebui săînvețe sărespecte jurnaliștii și nu să-i perceapăca pe niște polițiști. Presa poate face mult bine dacăpoliticianul știe sălucreze cu ea.„ (Gelu Gheorghe Chetraruc, producător general TVT 89)
SC MCT Impex SRL, deținătoarea licenței pentru TVT 89 a fost sancționatăde CNA în 22 mai 2012 pentru nerespectarea normelor privind desfășurarea campaniei electorale pentru alegerile locale din 10 iunie 2012. Membrii CNA au ajuns la concluzia căla TVT 89 a existat un „dezechibru vădit în privința participărilor în emisiunile electorale. De exemplu, competitorul din partea USL a avut 12 apariții, cel de la PDL 5 apariții„. Sancțiunea a fost revocatăpe 29 mai dupăce reprezentanții postului de televiziune au formulat o contestație împotriva deciziei de sancționare .
„Tele Europa Nova este televiziunea tuturor politicienilor. De ani de zile este tribuna oricui dorește să-și plăteascăo știre. Concret vorbind, ofensiva localăUSL s-a realizat pe influențăfinanciară. Au contribuit și patroni cercetați de autorități care au cadorisit câte o mașină, un echipament. TVT 89 este a celor care sunt la putere în momentul respectiv. Patronul are afaceri în foarte multe domenii și este un mare finanțator Tele Europa Nova tocmai din dorința de a apărea pe cât mai multe canale locale. La TVT 89 nu existăun control politic, ci o situație financiarădelicată. A fost construităpe bani de împrumut și acum sunt nevoiți să-și concedieze angajații din lipsa unei strategii de marketing. Analog TV era echidistantă, dar avea o orientare către PSD, cu personaje de acolo. Politicienii care controleazăteleviziunile din Timiș sunt Ilie Sârbu (PSD), Constantin Ostaficiuc, Ovidiu Ciuhandu (PDL) și Titu Bojin (PSD) în mai micămăsură.„ (jurnalist, freelancer)
Măsurile care ar trebui luate pentru a-i proteja pe jurnaliști în fața presiunilor economice și politice, în opinia respondenților, sunt apartenența la un sindicat, o susținere financiarădin partea publicației și a organizațiilor care finanțeazămateriale de presă. Cei intervievați au fost de părere căun confort financiar l-ar ajuta pe jurnalist săreziste tentațiilor.
„ÎnTimișoara, edițiile locale [ale ziarelor centrale –n.r.] au eșuat, mediul online și-a piedut din valoare. Nu se mai poate face nimic pentru o presălocalăindependentă.„ (jurnalist, freelancer)
„Pentru ca jurnaliștii săfacăfațăpresiunilor politice și economice este nevoie de asigurarea unui apărător din oficiu din partea sindicatului sau din partea instituției mass-media din care face parte.„ (Gheorghe Ilaș, jurnalist)
„Presa localăe oarecum independentăpentru cănu e miza atât de mare pe plan local. Apar momentele din campaniile electorale când o redacție susține un candidat sau altul. Televiziunea nu ține cont de interesul vreunei formațiuni politice, pentru căteleviziunea este apolitică.„ (Petronela Axinte, producător TVT 89)
„Evenimentul politic este pe ultimul loc în buletinele noastre de știri, jurnaliștii fiind trimiși rar la conferințele de presăale partidelor. Lumea nu este interesată, ne-a arătat studiul de audiență, de ce se întâmplăîn mediul politic local. Mergem la conferințe de presădin zona administrativă, sănătate, sport.„ (Gelu Gheorghe Chetraruc, producător general TVT 89)
„Tele Europa Nova este singura care nu este o televiziune de partid. La alte televiziuni se știe cine finanțează, se vede cum se dau știrile. Unde au fost zece jurnaliști, pot fi zece materiale diferite.„ (Nadia Iucu, jurnalist Tele Europa Nova)
„Dacăun reporter are o informație pe care vrea săo dea pe post despre un candidat care are campania foarte bine plătităla postul tv, trebuie săîntrebe conducerea postului, pentru căpoate provoca un conflict. Mi s-a sugerat săchem în emisiune pe X, pentru căavea șanse sădevinădirector la Y. Subvenționarea de la buget ar duce la independențăși ar fi greu ca personajele politice să-și facăjocurile prin reclamăsau prin dotarea televiziunilor.„ (Gheorghe Ilaș, jurnalist)
3. Relația în redacție
Jurnaliștii, producătorii și managerii din cele douăteleviziuni: TeleEuropa Nova și TVT 89 au descris relațiile dintre jurnaliști ca fiind amicale, competitive, de solidaritate, iar cele dintre management și jurnaliști „normale, bazate pe o relație corectă„. Ca soluții de îmbunătățire a acestor relații au fost enumerate de către cei intervievați: o deschidere mai mare și din partea managementului și din partea jurnaliștilor, o remunerație consistentăa jurnaliștilor și un număr mai mare de jurnaliști angajați pentru degrevarea sarcinilor editoriale ce revin actualilor angajați.
„E foarte important ca un colectiv săfie bine închegat, ca oamenii săvinăcu plăcere la lucru chiar dacăexistăprobleme financiare. Dacămergi la lucru doar ca săfaci cele 8 ore ca la fabrica de șuruburi și sătreacătimpul și apoi sămergi acasăfărăsădiscuți cu colegii, se creeazăo atmosferătensionată.„ (Petronela Axinte, producător TVT 89)
„La Tele Europa Nova relația jurnalist – manager este identicăcu cea dintre un junior și patronul unei baze sportive. Tele Europa Nova a fost un soi de pepinierăde jurnaliști, salariile sunt foarte mici. Nu e un loc de unde ți-ai dori săieși la pensie, pentru cănu poți săpui bani de-o parte pentru un coșciug mai acătării. Aici sunt foarte mulți începători, studenți, absolvenți și oamenii devin solidari la greu. ÃŽntre jurnaliști e un fel de solidaritate a începătorului.„ (Gheorghe Ilaș, jurnalist)
Relația televiziunilor cu instituțiile media centrale este, conform celor intervievați, fie bună, fie inexistentă, iar cea dintre instituțiile media locale este „una bunăla vedere sau rece„.
„La vedere, relația dintre instituțiile media locale pare una foarte bună, dar în realitate cred căjurnaliștii joacăun teatru ieftin. Viața îi pune în situația de a lucra în aceeași redacție. Nu sunt relații ok. Nu existăo solidaritate în presa locală.„ (Gelu Gheorghe Chetraruc, producător general TVT 89)
„Jurnaliștii sunt împărțiți în tabere în funcție de intersele politico-financiare ale finanțatorilor direcți sau indirecți ai televiziunilor și publicațiilor. Existăanumite prietenii personale cu oameni de afaceri și politicieni și mulți jurnaliști au propriile firme de publicitate. Managementul stăde vorbăcu jurnalistul doar când jurnalistul greșește. Dacănu se dau salariile, managerul nici nu apare în redacție.„ (jurnalist, freelancer)
Jurnaliștii, managerii și producătorii intervievați au oferit răspunsuri diferite legat de ceea ce este sau nu acceptabil pentru o instituție media. Cu excepția lui Stelu Iordache, director Tele Europa Nova, toți cei intervievați au fost de acord căeste de neacceptat publicarea sau difuzarea unui material comandat. Acceptarea reclamei în schimbul nedifuzării unui material de presăeste, de asemenea, de neacceptat, la fel ca și achitarea consumației în timpul documentării. Cu toate acestea, toți intervievații au fost de acord căatât difuzarea unui material comandat, cât și acceptarea reclamei în schimbul renunțării la difuzarea unui material, dar și achitarea consumației se practicăîn Timișoara.
„Presa este în general asociatăcu fripturiștii, deși nu e un capăt de țarăsăbei o apă, dar din cauza imaginii proaste a jurnaliștilor am decis încăde la înființarea televiziunii ca jurnaliștii sănu participe la astfel de cocktailuri.„ (Gelu Gheorghe Chetraruc, producător general TVT 89)
„Nu poți refuza o cafea, un suc, dar e recomandabil săplătești. Am întâlnit cazuri de jurnaliști care s-au dus la inaugurarea unei fabrici și s-au trezit la redacții cu obiecte în plăsuțăși le-au returnat. Acceptarea reclamei în schimbul renunțării la articole este un shopping sub acoperire. Dacăjurnalistul acceptămateriale comandate, își pierde credibilitatea. Mai devreme sau mai târziu publicul își dăseama de acest tip de materiale.„ (Gheorghe Ilaș, jurnalist)
„Dacăvorbim despre o searăcu băuturi, dar în urma întâlnirii obține informații pe care altfel nu le-ar putea obține, e ok. Dacăe vorba de chiolhan, nu e acceptabil.„ (jurnalist, freelancer)
Subiectele tabu în presa din Timiș, conform respondenților, sunt legate de liderii politici locali din toate taberele, cancanurile, viața mondenă, „clanurile de romi implicate în afaceri imobiliare„. Unii dintre jurnaliștii intervievați au declarat cățin cont de interesul public, de interesul clienților de publicitate, de formațiunea politicăpe care televiziunea o sprijină, dar nu și de cel al autorităților locale.
4. Relația cu autoritățile locale
Relația cu autoritățile locale este, din punctul de vedere al celor intervievați, una bună, mai ales pentru căacestea sunt posibili clienți de publicitate. Alți jurnaliști considerăcăun jurnalism neaservit nu poate avea o relație bunăcu autoritățile. Directorul Tele Europa Nova și producătorul general TVT 89 au declarat căteleviziunile pe care le conduc nu au contracte de publicitate cu autoritățile publice locale. Unii jurnaliști au precizat căadministrația publicălocalăeste total netransparentăde mai bine de zece ani în Timișoara (atât Primăria, cât și Consiliul Județean). Primarul Nicolae Robu și consilierul acestuia pe probleme de presănu au putut fi contactați pentru interviu.
„ÃŽnseamnăcăinstituția media nu-și face treaba. Rolul presei în societate este săfie un observator la ceea ce nu se întâmplăbine în societate.„ (Gelu Gheorghe Chetraruc, producător general TVT 89).
„Instituțiile publice sunt politizate. Primarul Roibu este într-un război total cu presa, e o chestiune care se aplicătuturor televiziunilor locale.„ (Oana Gaita, consilier județean PDL)
„Nu existăpurtător de cuvânt la primărie, în afarăde primar nu are nimeni voie săvorbeascăcu presa. La drumuri și poduri, la cadastru. Dacăam trecut de portari și secretare, e mai ușor cu directorii. Mulți colegi au renunțat la subiecte pentru cănu au reușit săobținăinformații pentru cănu i-au lăsat portarii săintre. Au fost televiziuni locale care au primit sute sau zeci de mii de euro de la societățile primăriei sau de la cele unde Consiliul Local e acționar, de la diferite direcții de acolo pentru spectacole. Exemplu? Analog TV.„ (Nadia Iucu, jurnalist Tele Europa Nova)
5. Soluții pentru jurnalismul de calitate
Calitatea jurnalismului este definităde către cei intervievați ca fiind legatăde cunoașterea limbii române, de obiectivitate, de corectitudine. Soluțiile pentru îmbunătățirea calității jurnalismului (evaluatăde respondenți la o medie de 6.50 în Timișoara) sunt strâns legate de: nevoia de o pregătire universitarămai bunăa jurnalistului și de perfecționarea ulterioarăa acestuia, de investițiile în publicitatea mass-media a societăților comerciale și de o salarizare mai bună. Perfecționarea constă, conform celor intervievați, în cursuri de dicție, de management, de jurnalism, de filmare, de editare, sau în cele legate de deontologie, justiție, economie.
„Jurnalistul de calitate este cel care riscăsăfie neplăcut multora, care are curaj, simț civic și fler.„ (Marcel Tolcea, profesor universitar, șef de catedrăla Secția Jurnalistică)
„Este cel care are o panăfoarte aspră, foarte bine documentată, scrie foarte pe înțeles și este citit.„ (Stelu Iordache, director Tele Europa Nova)
„Este cel care își face meseria nu pentru căașteaptăziua de salariu, ci pentru căe conștient de valoarea mărfii pe care o produce, o poate vinde undeva și transmite un mesaj, dăun semnal de alarmă. Jurnalistul de calitate se formeazăîn timp, procesul de triere fiind ca selecția naturală. Cei care rămân, dacăse culcăpe laurii gloriei, sunt în mare pericol.„ (jurnalist, freelancer).
„Nu poți săangajezi oameni deștepți, inteligenți, fideli pe bani puțini.„ (Gelu Gheorghe Chetraruc, producător general TVT 89)
„O soluție ar fi salariul mai mare, deși nu banii fac un jurnalism profesionist. Asta ține de modul în care fiecare își gândește meseria.„ (Gheorghe Ilaș, jurnalist)
Calitatea jurnalismului este legatăși de aderarea la un sindicat al jurnaliștilor, au declarat unii dintre cei intervievați. Cu toate acestea, sindicalizarea, ca formăde apărare a jurnalistului, nu este văzutăca o soluție pentru căsindicatele sunt politizate, jurnaliștii nedorind săajungăsăsusținăun punct de vedere politic, conform celor intervievați. Un sindicat este văzut de respondenți ca un organism care ar trebui săapere drepturile fiecărui membru al său, săsemneze un contract colectiv la nivel de breaslă, săcoaguleze breasla care este dezbinată, săconceapăun cod deontologic recunoscut și aprobat de toatălumea.
„Mulți jurnaliști nu au carte de muncă, acceptăsalarii sub medie. Sindicalizarea ar fi singura posibilitate ca săexiste o contrapondere la patronat.„ (Marcel Tolcea, profesor universitar, șef de catedrăla Secția Jurnalistică)
„Un sindicat e mult spus. Un club de presălocal ar fi binevenit, o organizație care săapere interesele jurnaliștilor în relația cu instituțiile publice chiar și cu CNA.„ (Petronela Axinte, producător TVT 89)
„Am fi vrut săfacem parte din CRP, dar, din păcate, mai existădoar în acte.„ (Gelu Gheorghe Chetraruc, producător general TVT 89)
„ÎnRomânia nu existăun sindicat serios. Ideal ar fi săfie mai multe. Nu simt nevoia unui sindicat care sădevinăun instrument politic și de manipulare așa cum se întâmplăcu alte sindicate din alte domenii.„ (jurnalist, freelancer)
„Sindicatele? Le văd politizate și nu am vrut sămătrezesc cătrebuie săsusțin un punct de vedere politic. Sindicatele trebuie săaibăobiective ca cele interbelice. Interesul jurnaliștilor, nu cel al patronatului sau al politicului.„ (Stelu Iordache, director Tele Europa Nova)
„Nu am avut nevoie de sindicat. Am lucrat tot timpul la privat și e altfel, nu-i ca la stat. Nu simt nevoia unui sindicat. Am fost de părere cămădescurc singură.„ (Nadia Iucu, jurnalist Tele Europa Nova)
Sisteme de protecție a jurnaliștilor sunt puține, sau chiar inexistente. SĂƒrăcia, partidele politice, autoritățile locale, instituțiile publice care limiteazăaccesul presei la informații, reticența conducătorilor acestora care refuzădialogul cu jurnaliștii, partidele politice și „clanurile de romi implicare în afaceri imobiliare„ au fost indicate drept dușmani ai libertății de exprimare. Cazuri recente de agresiune împotriva jurnaliștilor nu existăîn Timișoara, potrivit intervievaților. Jurnalista Nadia Iucu de la Tele Europa Nova a indicat un caz de agresiune recent din partea unui funcționar din cadrul compartimentului de audit al primăriei Timișoara care a împins jurnaliștii. Înurma reclamației adresatăprimarului, care a promis înființarea unei comisii de disciplină, funcționarul a primit numai mustrare scrisă. Un alt caz de agresiune a avut loc în toamna lui 2011, când mai multe persoane au spart o camerăa celor de la TVT 89.
„Este ceva obișnuit în Timișoara. Romii fac legea. Ne-au spart o cameră, am făcut plângere la poliție se fac verificări și în ziua de azi. Nimeni nu a plătit niciun prejudiciu.„ (Petronela Axinte, producător TVT 89)
„Înfiecare an clanurile țigănești intrăîn posesia a cel puțin 2-3 palate. Au peste 200 de case în Timișoara, majoritatea clădiri istorice și de câte ori intrăîn posesia unui palat se ceartăîntre ei. Ne-au spart o cameră, existădosar de cercetare penalăla parchetul Timișoara. Èšiganii sunt plecați în Germania, procurorul a plecat la București, dosarul a fost preluat de un alt procuror. Nu știu ce s-a mai întâmplat.„ (Gelu Gheorghe Chetraruc, producător general TVT 89)
„Societatea Timișoara a fost un apărător al presei, dar în ultima perioadăs-a implicat într-o anumităzonăpoliticăși nu a făcut bine presei și libertății de exprimare. Ar trebui sărevinăla acele idealuri.„ (Titu Bojin, președinte CJ Timiș)
„A mai fost și Asociația Presei Timișorene care s-a desființat. A devenit o organziație fantomădupăce la conducerea ei au venit jurnaliști controlați politic, de exemplu Radu Èšoancă.„ (Gheorghe Ilaș, jurnalist)
„Sunt unii jurnaliști care au provocat o minimăagresiune pentru a-și crește notorietatea și audiența.„ (jurnalist, freelancer)
„Dușmanul libertății de exprimare este o anumitămafie localăcare s-a scuns în cotloanele politicului. Existăo presiune, un șantaj, o corupție din partea acestor forțe. Dușmani pot fi unii patroni de media, iar apărători sunt, paradoxal, chiar unii politicieni care sunt corecți și iau poziție atunci când existăo presiune sau o încercare de eliminare a jurnalistului respectiv.„ (Stelu Iordache, director Tele Europa Nova)
„Apărătorii libertății de exprimare sunt niște indivizi cu diverse interese care doresc săse publice anumite materiale în favoarea lor și în defavoarea dușmanilor. Un jurnalist inteligent se poate folosi de aceste informații, dar aici intervine discernământul și experiența lui de a folosi ca sursăacești oameni.„ (jurnalist, freelancer)
„Dușmani ai libertății de exprimare sunt sărăcia, partidele politice din tot spectrul politic și absența unor voci conștiente, morale, venite din interiorul presei cu privire la derapajele mediatice. Înafarăde legislație, nu existăapărători, presa nefiind apăratăde nimeni în mod real.„ (Marcel Tolcea, profesor universitar, șef de catedrăla Secția Jurnalistică)
Cu o singurăexcepție, respondenții au fost de acord căeste nevoie de o lege a presei cu toate căexistăreglementările CNA și câte un cod deontologic în fiecare redacție. La TVT 89 acesta este pe site , este conceput în redacție, o parte dintre articolele acestui cod fiind incluse și în Regulamentul de Ordine Interioară. La Tele Europa Nova existăun cod al jurnalistului afișat în redacție, codul fiind preluat de la Asociația Ziariștilor din România.
„Legea audiovizualului este foarte importantă, pentru cănerespectarea ei aduce amenzi mari, achitarea acestora fiind o problemăfinanciarăpentru un post mic.„ (Gheorghe Ilaș, jurnalist)
„Legea presei e ceva normal, dar va trebui realizatăși de politicieni și de jurnaliști, iar autoreglementarea se va face încet, încet, vrând-nevrând.„ (Titu Bojin, președinte CJ Timiș, PSD)
„Codul CNA e un cod cu reglementări de bun simț pe care orice jurnalist trebuie săle cunoască. E nevoie de o lege a presei, dar săexiste libertate editorială, dreptul la imagine, protecția minorilor. Înziare se minte. Măcar în audiovizual existăreglementări de bun simț. E mai greu săte autoreglementezi, ar fi ideal.„ (Daniela Popovici, inspector CNA)
„O lege a presei ar fi binevenităși ar trebui săstabileascăfoarte clar limitele în care o televiziune, un trust de presăîși desfășoarăactivitatea. Ar trebui săstabileascălimitele deontologice, de eticăprofesională. Legea presei ar trebui săse bazeze pe specialiști în domeniu, este nevoie de implicarea jurnaliștilor în conceperea acestei legi.„ (Oana Gaita, consilier județean, PDL)
„Legea presei este absolut necesarăși ar trebui făcutăde către jurnaliști cu juriști foarte deschiși la minte și cu orizonturi largi. Eu aș apela la experiența scandinavilor, Canada și SUA. Autoreglemetarea nu există, Anglia e cel mai bun exemplu.„ (jurnalist, freelancer)
„O lege a presei ar trebui gândităde oameni din acest domeniu, pentru cădacăo face un politician vor apărea puncte care săavantajeze partidul politic. Autoreglementarea nu e foarte bună, se ajunge săfacăfiecare ce-l taie capul.„ (Petronela Axinte, producător TVT 89)
„Pe principiul <<sămoarăși capra vecinului>>, aș dori săexiste. E nevoie de egalitate între toți jurnaliștii. Nu poți săai în audiovizual un cod și în presa scrisănicio lege. Nu cred în autoreglementare, cred într-o lege care trebuie respectatăde către toatălumea.„ (Stelu Iordache, director Tele Europa Nova)
„Ar trebui săexiste o lege a presei, pentru căîn prezent presa se face de foarte multe ori haotic. Din cauzăcănu existăo lege a presei, în audiovizual se aplicăfoarte multe amenzi. Nici Legea audiovizualului nu este bine făcută. Este interpretabilă, ambiguă.„ (Gelu Gheorghe Chetraruc, producător general TVT 89)
„Legea presei este o idee proastă. Tot ceea ce nu este prevăzut ca fiind interzis este permis, iar pentru ceea ce este interzis existălegislația obișnuită. Autoreglementarea este cel mai important lucru, pentru căîn momentul de fațăClubul Român de Presăeste o organizație a patronatului. Autoreglementarea poate sădetermine și reacții la încălcările deontologice care sunt extrem de numeroase.„ (Marcel Tolcea, profesor universitar, șef de catedrăla Secția Jurnalistică)
Sursa www.activewatch. ro
