După atacurile de la 11 septembrie, într-o atmosferă dominată de teamă și insecuritate, prima preocupare a cetățenilor americani a fost aceea de a cere pedepsirea celor responsabili și întărirea securității, dar ulterior au ieșit la ivealădetalii îngrijorătoare despre impactul noilor măsuri
Înanii ce au urmat atentatelor de la 11 septembrie au fost devoalate tot mai multe detalii despre noile măsuri care au avut drept rezultat plasarea securității naționale deasupra drepturilor și libertăților cetățenești.
Controversata lege Patriot Act, adoptată rapid de Congres după atentate și intrată în vigoare pe data de 26 octombrie 2001, acorda prerogative speciale agențiilor guvernamentale de securitate în anchetarea suspecților de terorism, permițând autorităților să intercepteze și să supravegheze comunicațiile mobile și să solicite date financiare, educaționale sau de altă natură, de cele mai multe ori fără a mai avea nevoie de mandat judecătoresc.
Pe baza prevederilor acestei legi, Biroul Federal de Investigații (FBI) a deschis mii de anchete în presupuse cazuri de terorism, însă doar o mică parte dintre acestea au avut drept rezultat condamnarea suspecților.
Aproape imediat după atacuri, procurorul general John D. Ashcroft a anunțat „o nouă paradigmă” privind prevenția acțiunilor cu caracter terorist. Potrivit cotidianului The New York Times, noua paradigmă încuraja arestarea persoanelor considerate periculoase, inclusiv pentru infracțiuni minore. Totodată, autoritățile au trecut la supravegherea mai activă a grupurilor religioase sau dizidente, inclusiv prin înflitrarea de informatori și organizarea de flagrante, fapt ce a dat naștere la o atmosferă dominată de neîncredere în sânul comunităților vizate de aceste măsuri.
Având în minte obiectivul de a opri terorismul, autoritățile de aplicare a legii au trecut la inculparea suspecților pentru acuzații care necesită puține dovezi concrete.
Legile privind imigrația au fost de asemenea folosite pentru a reține persoane suspectate de terorism, se afirmă într-un raport al Departamentului american de Justiție.
Robert M. Chesney, un profesor de Drept la Universitatea din Texas, a declarat că multe din legile folosite pentru condamnarea unor suspecți de fapte cu caracter terorist existau deja, „Diferența fiind că pînă acum nu erau folosite”.
Documente clasificate publicate în anul 2013 de fostul consultant guvernamental Edward Snowden dezvăluie amploarea aparatului de supraveghere folosit de guvernul american pentru a spiona milioane de cetățeni în căutarea unor presupuși teroriști, noteazăpublicația The Washington Post.
Mai mult, rapoarte privind activitatea Agenției Naționale de Securitate (NSA) arătau că instituția a interceptat anual pînă la 56.000 de mesaje electronice ale cetățenilor americani, dintre care marea majoritatea fără nicio legătură cu terorismul și a încălcat de mii de ori legile privind dreptul la o viață privată.
Legisația antiterorism a fost folosită de autorități și pentru a ține sub supraveghere comunități etnice sau religioase, criticii acestor măsuri afirmând că acestea sunt neconstituționale și se bazeazăpe niște stereotipuri eronate, implicit sunt ineficiente, noteazăThe Associated Press.
Înaugust 2011, o anchetă a jurnaliștilor de la agenția de știri The Associated Press a dezvăluit o vastă operațiune de colectare de informații care viza comunitatea musulmană, desfăÅŸurată de Departamentul de Poliției din New York City (NYPD). Poliția supraveghea zonele locuite de musulmani, monitorizând toate activitățile persoanelor din aceste zone, inclusiv dintre cele mai banale. Agenții s-au înflitrat în zeci de moscheei și grupuri ale studenților musulmani.
NYPD și FBI, care desfăÅŸoară operațiunii similare, au insistat că aceste acțiuni sunt vitale pentru asigurarea securității și sunt în conformitate cu legea.
„Anumite grupuri teroriste și infracționale includ în special persoane dintr-o anumită comunitate etnică sau geografică, lucru care trebuie luat în calcul atunci când încercăm să determinăm dacă există o amenințare la adresa Statelor Unite,” afirmă Biroul Federal de Investigații (FBI).
Pe de altă parte, Michael German, un fost agent FBI și ulterior devenit consultat pentru Uniunea Americană a Libertăților Civile declara că „programele de aplicare legii bazate pe dovezi și fapte sunt eficiente, pe când un sistem bazat pe prejudecăți și suspiciune nu este”.
După 11 septembrie, State Unite au luat o serie de măsuri cu impact negativ în ceea ce privește situația combatanților și suspecților de terorism de origine străină. Aceștia au fost deținuți în închisori secrete fără să fie inculpați în mod formal timp de chiar un deceniu, extrădați către țări unde exista riscul să fie torturați sau supuși la tehnici brutale de interogare de chiar anchetatorii americani.
Înultimii ani, Congresul și administrația Obama au luat unele măsuri de limitare a unor programe de supraveghere introduse imediat după 11 septembrie și parțial au reinstaurat controlul judiciar asupra anchetelor privind terorismul.
Opiniile sunt variate în ceea ce privește efectele măsurilor antiteroriste asupra dizidenței politice, libertății religioase și libertatea de asociere.
Este de notat că de-a lungul istoriei, în perioada unor conflicte majore, măsurile de securitate adoptate de State Unite au avut un impact cu mult mai mare asupra drepturilor și libertăților cetățenești.
Numeroși activiști și chiar politicieni au criticat și chiar au deschis acțiuni legale cu scopul de a limita efectele negative ale măsurilor adoptate după 11 septembrie sau pentru a obține o mai mare transparență din partea autorităților în ceea ce privește aceste măsuri.
Totuși, potrivit unui sondaj realizat în septembrie 2011 de agenția de știri The Associated Press și NORC Center for Public Affairs Research, două treimi dintre americani sunt de acord să sacrifice unele libertății și dreptul la o viață privată în schimbul unui grad mai mare de securitate împotriva terorismului.
James Hamilton, director al Procuraturii Publice din Irlanda între 1999 și 2011, nota că este un paradox faptul că acțiunile teroriste înfloresc în condițiile oferite de democrația liberală. Libertățile de asociere, exprimare și miÅŸcare, elemente fundamentale pentru democrațiile liberale sunt totodată propice pentru planificarea și executarea de acțiuni violente care au drept scop să destabilizeze sau să distrugă structurile statului și să impună o anumită ideologie.
Arestarea preventivă pe durate mari a suspecților și încălcări ale drepturilor privind viața privată sunt câteva dintre măsurile cele mai frecvente introduse de statele care luptă cu un inamic intangibil, terorismul. Un raport din 2004 al Comisiei parlamentare britanice privind drepturile omului nota că derogările de la aplicarea drepturilor omului sunt permise în timpul situațiilor de urgență, însă astfel de măsuri trebuie să aibă un caracter temporar. Hamilton avertiza că Încaz contrar, statele implicate în lupta cu terorismul riscă să intre într-o stare de urgență permanentă, iar astfel amenințarea teroristă poate submina chiar drepturile și libertățile pe care societățile democratice se bazează.
sursa: Mediafax
