Roma, 31 mai 2014 – Camera de Comerț și Industrie a României în Italia (CCIRO Italia) a deschis o filialăla Bologna. „Dupăfilialele de la Torino, Milano și Perugia, am decis sănumim și la Bologna un reprezentant, care sălucreze împreunăcu noi și săreprezinte și aici sistemul cameral al României în Italia, oferind întreprinzătorilor serviciile de care au nevoie”, a anunțat președintele CCIRO Italia, Eugen Terteleac, la forumul economic Romania-Italia organizat vineri 31 mai, la Bologna.
Reprezentanța CCIRO Italia la Bologna este dr. Elisabeta Cocoloș, avocat. „Mulțumesc pentru încrederea acordată, am încredere în acest proiect. Suntem gata sădeschidem dialogul cu autoritățile și cu firmele din Regiunea noastrăpentru o colaborare profitabilăpentru activitatea noastră.”, a spus Elisabeta Cocoloș.
Formul de la Bologna, organizat în colaborare cu primăria orașului, s-a desfășurat într-una dintre cele mai prestigioase locații din oraș, sala Farnese de la Palatul Accursio, sediul municipalității. Au participat reprezentanți ai autorităților, ai mediului local de afaceri și comunității românești.
Invitat special la eveniment, consulul general al României la Bolognia, Eugen Șerbănescu, a ținut un discurs despre emanciparea economicăa comunității românești. „Comunitatea încearcăsăfie activăatât în plan cultural, cât și în plan economic. Românii contribuie la PIB-ul italian cu 1,4% și majoritatea au un bun nivel de școlarizare. Stadiul cooperării italo-române este optim. Așa cum spunea Luca Gentile, directorul Institutului Italian de Comerț Exterior din București, România rămâne locul potrivit și atractiv pentru noi investiții. Și va deveni și mai atractiv. Sunt în studiu proceduri pentru reducerea birocrației”, a spus consulul general.
Reprezentantul autorităților locale, Patrizio Gattuso, consilier comunal, a prezentat, în numele administrației locale și al primarului, salutul de bun venit și a ținut o lecție de europenism: „Primarul a fost entuziast și a vrut săfie gazda acestei întâlniri. Așa cum în 1861, Massimo D’Azeglio a spus «Am făcut Italia, acum trebuie săfacem italienii», eu spun căam făcut Europa, acum trebuie săfacem europenii, de fapt europeniștii. Riscul e săse facăo Europăunitădin punct de vedere economic și de afaceri, dar sănu se facăEuropa unitădin punct de vedere cultural și social. Cred cămodelul spre care trebuie săne îndreptăm este cel al Statelor Unite ale Europei. Aveți o sarcinăfoarte importantă. Când existămultăperplexitate cu privire la viitorul Europei, cred căaceste întâlniri sunt de un bun augur.”, a spus Patrizio Gattuso.
Andrea Amato, secretarul general al CCIRO Italia, a făcut, din punctul de vedere al unui întreprinzător italian, o prezentare a oportunităților pe care le prezintăRomânia. România este pe primul loc la absorbția fondurilor europene în agricultură, domeniu cu un mare potențial pentru investiții. Nivelul taxării este mult mai mic. ÎnItalia este 45% declarat, 60% real, în România este de 16% (chiar dacăTVA este de 24%), iar birocrația este redusăîn comparație cu Italia.
Fausto Capalpo, președintele ICEPS, a făcut un excurs istoric al relațiilor tradiționale dintre România și Italia, ca premizăpentru o colaborare fructuoasăprezentăși viitoare.
Corneliu Dinu, vicepreședinte CCIRO Italia, s-a referit și el la birocrație, în România permisele pentru demararea unei afaceri în domeniul energiei renovabile se dau mult mai repede decât în Italia. Din acest punct de vedere, într-un clasament al nivelului redus al birocrației, România se aflăpe locul 8, iar Italia pe locul 64. Un alt subiect abordat a fost cel a așa-numitei forței de muncă”ieftine, cu cost redus” din România: „ÎnItalia avem medici, ingineri, profesori, avocați, profesioniști care nu sunt „cu cost redus”, ci câștigăchiar foarte bine. ”
Președintele organizației, Eugen Terteleac a vorbit despre istoria CCIRO Italia, care începe în 2003, constituirea unei astfel de instituții fiind între obiectivele Asociației Românilor din Italia (ARI). „Poate în 2003 nu era nevoie de o Camerăde Comerț, pentru căexistau puțini întreprinzători români în Italia, comunitatea româneascăera mică, iar schimburile comerciale între România și Italia erau abia la început. Acum însăcomunitatea româneascăa trecut de un milion de persoane și sunt 45.000 de firme cu titulari români în Italia.” Președintele CCIRO Italia a prezentat apoi pe larg proiectul „incubatorul de întreprinderi”, perfecționat de Camera de la Roma: „Prin acest proiect, pentru cei care au în plan deschiderea unei activități sau dezvoltarea uneia deja existente, punem la dispoziției servicii esențiale și expertiza colaboratorilor din instituțiile partenere.”
Au mai luat cuvântul Ana Maria Irimia, responsabila CCIRO Italia – Torino, Romulus Popescu, responsabil CCIRO Italia – Milano și Silvia Moroșanu, președinta asociației Asociația „San Marino-Italia-Romania”.
Înfinal, gazdele i-au condus pe participanții la forum în sala de consiliu a Primăriei Bologna, un loc încărcat de istorie și de semnificații.