†IOAN,
Din mila lui Dumnezeu,
Arhiepiscop al Timișoarei și
Mitropolit al Banatului
Iubitului nostru cler, cinului monahal
și drept-credincioșilor creștini, har, milăși pace
de la Dumnezeu Tatăl, iar de la noi,
părinteascăbinecuvântare.
Â
„Cercetatu-ne-a pe noi de sus, Mântuitorul nostru,
 Răsăritul răsăriturilor, și cei din întuneric și din umbră
am aflat adevărul: cădin FecioarăS-a născut Domnul“                                                                  ( Luminânda Nașterii Domnului)
 
Iubiți frați și surori în Domnul,
       Praznicul Nașterii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos a adus bucurie sfântăîn lume. De la o margine la alta a pământului colindătorii vestesc Nașterea Domnului precum odinioarăîngerii au vestit-o păstorilor din Betleem. Colindătorii iau azi chip de îngeri. SĂƒ-i primim cu inimile deschise. Ei vin săalunge tristețea din inimile noastre și săintre Pruncul Iisus, Fiul lui Dumnezeu.
Colindăpruncii și ne amintesc în fiecare an căa venit Dumnezeu în lume făcându-Se Prunc, asemenea lor. Hristos a venit la prunci să-i înveșniceascăîn pruncie. Așa ar fi dorit Dumnezeu când l-a creat pe om: sărămânăveșnic prunc. Dar omul a căzut din pruncie în lumea frunzelor ruginii.
Iubiți frați, azi ne-a cercetat Unul din Sfânta Treime pe noi, cei căzuți în țărâna din care ne crease Dumnezeu. Acum ne-au ajuns din urmăprofețiile Vechiului Testament. Cercetatu-ne-a Neuitatul Dumnezeu. Nu ne-a creat pentru a rămâne în împărăția frunzelor ruginii, ci în împărăția iubirii Sale celei nemărginite și veșnice.
Atunci când Cain l-a ucis pe fratele său Abel, s-a declanșat marea furtunăîn istorie. Omul, prin căderea în păcat, ajunsese un naufragiat în istorie.
Din Sfânta FecioarăMaria și din Duhul Sfânt Se ridicăla orizontul istoriei umane Soarele Cel luminos spre Care se îndreaptăde mai bine de douămii de ani cei ce vor săcălătoreascăspre limanurile veșniciei.
Hristos este Norul cel luminos Care îi conduce pe cei ce doresc săajungăîn Patria Luminii, acolo unde omul nu mai are umbră. Omul pierduse lupta cu timpul și călătorea fărăcompas în jurul minții. Păcatul i-a adus o rupere în gândire. Se întunecase cerul din noi, iar accesul la cultura „de dincolo“ era tot mai greu. Noi, creștinii, prin Hristos aparținem unei culturi cerești. Sunt însăprintre noi unii care refuzăsăintre în aceastăculturăcereascăși chiar refuzăde „a fi“.
Realitatea nu are timp, ea transcende timpul, iar prin Hristos și omului i se dăaceastăposibilitate de a transcende timpul și de a urca în corabia veșniciei lui Hristos. Azi asistăm parcăla o implozie a istoriei și fărăsăne dăm seama ne îndreptăm spre o sclavie a păcatului și a depărtării de Hristos Domnul, Cel Ce ne-a cercetat prin ÃŽntrupare.
Noi cei botezați în numele Sfintei Treimi mărturisim căaparținem culturii și civilizației hristice. Ideile și gândurile sunt pâinea minții noastre. Ce fel de idei și gânduri semănăm azi în mintea copiilor? Spre ce fel de civilizație ne îndreptăm: spre cea a luminii sau spre cea a întunericului?
A venit Hristos în lume ca sătragăclopotele istoriei, căci istoria nu înseamnăcartea morții unui neam. Ne este azi teamăde viață. De ce fel de viață?! De viața fărăde Hristos. Viața curge în eternitate. Viața nu poate fi pusăpe un raft, în muzeu. Viața în Hristos nu este teamăde necunoscut, căci Cel necunoscut pânăla ÃŽntrupare S-a făcut azi cunoscut oamenilor. Dumnezeu a venit atât de aproape de noi, dar este de neatins.
Azi a venit mai aproape ca niciodatăde la întemeierea lumii pe ogorul creației Sale. A venit să-l brăzdeze din nou și săsemene în el iertare și jertfă, așteptând sărăsarăiubire și recunoștință.
ÃŽntruparea este al doilea mare act de la creația lumii. Dumnezeu ÃŽși îmbracăFiul în mantie de țărînă. Prin ÃŽntrupare Hristos ÃŽși sfințește a doua oarăcreația Sa- pe om.
Dumnezeu este deasupra întâmplării. Azi s-a plinit vremea venirii Sale în lume. Noi, creștinii, de azi să-I dăm slavălui Dumnezeu căne-am născut dupăplinirea vremii, dupăvenirea lui Hristos în lume.
Â
Iubiți credincioși,
Unde suntem azi, spre ce ne îndreptăm?! Omul se naște o singurădată, o țarăde mai multe ori. O țarăse naște prin fiii săi. De nu vom asculta glasul Evangheliei lui Hristos vom rămâne un popor nenăscut și o țarăcare se stinge. Înultimii ani putem vorbi de un popor nenăscut și o țarănenăscută. De câte ori a murit aceastățarăîn ultimele trei decenii?!
Doamne, ne-am rărit. Rogu-Te nu ne mai rări!
Doamne, oprește rărirea neamului nostru românesc!
Doamne, nu îngădui ca neamul nostru sănaufragieze în istorie!
Viața omului pe pământ este o carte fărăultimul capitol. Acest ultim capitol poartăpecetea veșniciei.
Doamne, înveșnicește neamul nostru în Èšara Luminii, acolo unde omul nu mai are umbră!
Azi, la acest Praznic ÃŽmpărătesc, împreunăcu îngerii și cu păstorii, L-am văzut pe Hristos Prunc. Azi S-a pruncit Fiul lui Dumnezeu. S-a născut Stânca vieții noastre; de acum nu ne mai rezemăm de o umbră, ci de Adevăr.
Iubiții mei fii duhovnicești,
Èšăranul român și-a făcut fluier din lemn uscat și suflând în el i-a dat viață. Dumnezeu Și-a făcut și El un fluier din lut și l-a numit om. Înacesta a suflat Dumnezeu harul iubirii Sale.
Doamne, nu înceta săcânți din fluierul Tău de lut ca săse audăneîncetat în univers sublimul Tău cântec de iubire.
Glasul lui Dumnezeu s-a auzit prin Profetul Isaia care zice: „Căci Prunc S-a născut nouă, un Fiu S-a dat nouă, a Cărui stăpânire e pe umărul Lui și se cheamănumele Lui: ÃŽnger de mare sfat, Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn al păcii, Părinte al veacului ce va săfie“ (Isaia 9, 5- 6).
Doamne, ne-ai trimis în lume un Prunc săne ducăși pe noi în Èšara cea de Sus, a pruncilor. Ne-ai trimis, Doamne, un Sfetnic luminat săne lumineze cărarea și cugetele noastre. Ne-ai trimis, Doamne, un Domn al păcii.
Pacea Ta, Doamne, nu o lua de la noi. Pacea în Hristos este adevărata pace, căci ea stăsub semnul adevărului și al iubirii.
Pacea nu este absența războaielor, ci prezența iubirii și a dreptății lui Dumnezeu. Ce vom zice azi, cum vom mulțumi lui Dumnezeu pentru Darul pe care ni L-a trimis, poruncădându-ne ca de El săascultăm (cf. Matei 17, 5)?!
Hristos este Calea, Adevărul și Viața (cf. Ioan 14, 6). Săiubim Adevărul, săumblăm pe calea Cerului și astfel vom dobândi ce a pierdut Adam: Viața veșnică.
A venit azi Hristos la noi într-o binecuvântatăcercetare de Sus. De acum viața veșnicănu mai stăsub imperiul timpului, ci al neînseratei Lumini și al nemărginitei iubiri a lui Dumnezeu.
Doamne, ÃŽți mulțumim căne-ai aflat și ne-ai cercetat în aceastălume- în întunericul și-n umbra morții- și ne-ai ridicat pe umerii Tăi așa cum își ridicăpăstorul oaia cea rănită! Ne-ai scos la limanul luminii și apoi ai luat pe umerii Tăi Crucea.
Doamne, cea dintâi cruce Èši-am fost eu.
Iubiți credincioși,
SĂƒ-L rugăm pe Dumnezeu săne ajute să-I facem și noi o cercetare Sus și săne primeascăla Cina Mielului, în Èšara Luminii celei neînserate.
Bunul Dumnezeu săvăpoarte de grijătuturor și săbinecuvânteze țara noastră.
SăvăînvredniceascăDumnezeu săpetreceți sfintele sărbători ale Nașterii Fiului SĂƒu și Bobotezii în pace, sănătate și bucurie sfântă.
Sănu-i uităm în aceste sfinte sărbători nici pe cei ce sunt în nevoi, pe cei bolnavi și pe cei lipsiți de libertate.
Iubiți credincioși, rămâneți statornici în credința noastrăîn Sfânta Treime Dumnezeu, ca fii ai neamului și ai Bisericii noastre strămoșești.
Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Duhului Sfânt săfie cu voi cu toți!
†Ioan,
Mitropolitul Banatului
