ÃŽnălțarea Domnului, sărbătorităla 40 de zile dupăPaști, va fi prăznuităanul acesta odatăcu Sfinții Constantin și Elena, joi, când moaștele sfinților vor fi scoase din Catedrala Patriarhalăși se vor face praznice de pomenire a eroilor, dar și pomenirea morților.
Potrivit cărții biblice „Faptele Apostolilor”, Mântuitorul Iisus Hristos, dupăÃŽnviere, s-a arătat ucenicilor, timp de 40 de zile, dupăcare, în prezența lor, s-a înălțat la cer. Înacel moment Hristos și-a profețit revenirea și i-a încredințat pe apostoli căîl va trimite pe Duhul Sfânt la ei, prevestind astfel Rusaliile, când Sfântul Duh s-a pogorât asupra apostolilor, înzestrându-i cu cunoașterea limbilor străine, pentru a propovădui cuvântul Domnului. Rusaliile se sărbătoresc la 50 de zile de la Paști, numai duminica.
ÃŽncepând din secolul al IV-lea, ÃŽnălțarea este celebratăatât în Imperiul Roman de Răsărit, cât și în cel de Apus, la 40 de zile dupăPaști, întotdeauna într-o zi de joi. ÃŽnainte de fixarea acestei zile, evenimentul era prăznuit de Rusalii.
Potrivit tradiției, locul de pe care Mântuitorul Hristos s-a înălțat la cer este situat la Ierusalim pe Muntele Măslinilor. Micuța capela rotundăde acolo păstreazăîncăo piatrăimprimatăcu urma piciorului lui Hristos. Capela ÃŽnălțării Domnului este un loc de închinăciune, atât pentru creștini, cât și pentru musulmani.
De ÃŽnălțarea Domnului, Biserica OrtodoxăRomână(BOR) face praznic de pomenire a eroilor. Întoate lăcașurile de cult din țarăși străinătate ale BOR sunt pomeniți eroii – ostașii și alți luptători români din toate timpurile și din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre și în închisori pentru apărarea patriei și a credinței strămoșești, pentru întregirea neamului, libertatea și demnitatea poporului român. Totodată, dupăSfânta Liturghie, vor fi oficiate slujbe de pomenire și la cimitirele, troițele și monumentele dedicate cinstirii eroilor neamului.
Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 și 2001, sărbătoarea ÃŽnălțării Domnului a fost consacratăca sărbătoare naționalăbisericeascăa Eroilor.
Înpopor, sărbătoarea ÃŽnălțării Domnului se mai numește si Ispas, dupănumele martorului ascuns, nevăzut al ÃŽnălțării. Tradiția spune căIspas, un cioban, ascuns pe dupăpietre, a urmărit evenimentul, tăcut și uimit, și mai apoi a povestit alor săi cele întâmplate.
Ispasul mai este numit și Paștele Cailor, dupăo legendăpopulară, conform căreia, la nașterea lui Iisus, în grajdurile lui Crăciun, boii au fost blânzi și liniștiti, dar caii și-au cam dat în petec. Atunci Maica Domnului a zis ca aceste animale sănu fie sătule decât în joia din săptămâna a șasea de dupăPaști.
Înanumite zone se țin Moșii de Ispas. Se fac pomeni pentru morți, împărțindu-se mai ales pâine caldă, brânză, ceapăverde și rachiu.
ÃŽnălțarea este ultima zi în care se mai pot înroși ouă. Oamenii se salutăîn aceastăzi cu formulele „Hristos s-a înălțat!” și „Adevarat s-a înălțat!”.
La sat, în aceastăzi, dupa terminarea slujbei religioase, preotul iese cu credincioșii în câmp pentru a sfinți apa folosităla stropitul semănăturilor. Tot în aceastăzi se sfințesc plantele de leac – leușteanul, paltinul, alunul, sunt marcate vitele și se taie mieii.
Oamenii se ating cu leuștean, pe care îl pun și la ferestre, ca săfie feriți de rele și de boli. Vitele sunt bătute și ele cu leuștean, ca săse îngrașe, săfie sănătoase și ferite de vrăjitorii. De asemenea, la ÃŽnălțare, se taie păr din vârful cozilor de la vite și se îngroapăîntr-un furnicar, cu urarea: „Sădea Dumnezeu săfie atâția miei și viței câte furnici sunt în acest furnicar!”.
Înaceastăzi, abundăobiceiurile și practicile magice legate de cultul morților, deoarece se crede din timpuri străvechi căsufletele morților se ospăteazăacum, în zborul lor către cer. De asemenea, se crede că, în drumul către cer, sufletele morților se pot rătăci și rămâne pe pământ, transformându-se în strigoi ce provoacăneajunsuri oamenilor și animalelor.
De aceea, în ziua de Ispas se practicăși astazi, în anumite zone, ritualuri magice de apărare: sunt culese și sfințite plante despre care se crede căau putere împotriva duhurilor rele (leuștean, alun, paltin), oamenii și animalele se ating cu ramuri de leuștean, se buciumăla răspântia drumurilor și pe dealuri, femeile și fetele se încing peste brâu cu ramuri de leuștean, se fac pomeni pentru morți, dar și descântece.
Se crede căcine moare de la Paști pânăla Ispas ajunge în Rai.
Ziua Sfinților Constantin și Elena este serbatăpe 21 mai de ortodocși, dar și de catolici.
Datorităîmpăratului Constantin și a mamei sale Elena, creștinismul a intrat într-o perioadăde maximăînflorire, numităde cercetători „Epoca de aur”, în care oameni sfinți și minți luminate, cum ar fi Sfântul Ioan Gurăde Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul au expus în operele lor doctrina și spiritul creștin autentic.
Sfinții ÃŽmpărați Constantin și Elena sunt ocrotitorii Catedralei Patriarhale din București. Ctitorie a voievodului Å¢ării Românești, Constantin Șerban Basarab (1654 – 1658), aceasta a fost sfințităîn 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei și al ÃŽntregului Orient, împreunăcu mitropolitul Ștefan al Å¢ării Românești și cu episcopii de Râmnic și de Buzău.
Catedrala Patriarhalăserbează, joi, hramul istoric și ziua când Preafericitul Teoctist a primit în dar părticele din moaștele sfinților împărați.
Cu aceastăocazie, joi dimineațăvor fi scoase în procesiune moaștele Sfinților ÃŽmpărați Constantin și Elena și ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor, care vor fi așezate pe baldachinul din apropierea Catedralei.
.gif)
