Guvernul a aprobat forma finalăa schemei fiscale pentru restructurarea creditelor, denumită”Electorata”, care se va aplica pentru persoanele cu venituri brute de cel mult 2.200 de lei/lună, dar cu o reducere a plafonului cu care banca poate diminua rata lunarăde plată, de la 50% la 35%.
Potrivit formei finale a ordonanței de urgență, obținute de MEDIAFAX, deducerea din venitul lunar impozabil a fost menținutăla 900 de lei, restructurările fiind permise pânăla finele lui 2015. Astfel, fiecare client care va obține o restructurare a creditelor în condițiile solicitate de stat ar putea primi un beneficiu lunar de cel mult 144 de lei, aferent impozitului de 16% aplicat la suma maximădeductibilă.
Ordonanța stabilește cădeducerea se acordălunar, dupăîncheierea perioadei de reducere a ratei, încadrabilăîn perioada 1 ianuarie 2016 și 31 decembrie 2017 și reprezintărata din aceastăperioadă, dar nu mai mult de 900 lei /lună.
ÃŽntrucât băncile și clienții pot aplica astfel de restructurări începând cu 1 iulie 2014 pânăla 31 decembrie 2015, iar perioada în care se acordădeducerea este cuprinsăîntre 1 ianuarie 2016 și 31 decembrie 2017, rezultăcăperioada maximăpentru care un client ar putea beneficia de deducere este de un an și nouăluni.
Înproiectul publicat de Ministerul Finanțelor la începutul lunii iunie, schema fiscalăse aplica pentru venituri din salarii de cel mult 2.000 de lei/lună, dar nu era precizat dacăeste vorba de salarii brute sau nete.
Deducerea specialăpentru credite se acordădacărestructurarea creditelor, care semnificămodificarea condițiilor de rambursare a acestora, îndeplinește cumulativ următoarele condiții: săfie acordatăpentru credite care nu înregistreazăîntârzieri la platăsau care au întârzieri la platăde cel mult 90 zile; săconducăla diminuarea cu cel mult 35% a obligațiilor lunare de platăale debitorului, aferente creditului supus restructurării, dar nu cu mai mult de 900 lei sau echivalent, indiferent dacăîmprumutul respectiv a fost acordat în lei sau în valută, pentru o perioadăde maxim doi ani. Pentru creditele în valutăși a celor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, cursul de schimb utilizat este cel comunicat de Banca Naționalăa României în vigoare la data depunerii cererii prin care se solicitărestructurarea; săasigure prelungirea duratei inițiale a creditului cu perioada pentru care se diminueazăobligațiile de plată; sumele reprezentând diminuările ratelor lunare de platăinclusiv costul suportat de debitor pentru amânarea la platăa acestora, săfie distribuite pe o duratăegalăcu cea pentru care a fost acordatădiminuarea obligațiilor de plată, începând cu data de la care nu mai opereazădiminuarea respectivă; împrumutătorul nu poate majora rata dobânzii sau dupăcaz, marja de dobândă, pentru creditele cu dobândăvariabilă, sau alte costuri aferente creditului și nici nu poate impune alte costuri, altfel decât era prevăzut în contract la data restructurării; împrumutătorul pune la dispoziția debitorilor, înainte ca aceștia săintre în procedura de restructurare a creditelor, scadențarul aferent întregii durate de viațăa mecanismului de restructurare.
Învarianta elaboratăinițial, restructurarea creditelor trebuia săconducăla diminuarea cu cel mult jumătate și nu cu mai mult de 500 lei (sau echivalentul în lei aferent valutei în care a fost acordat ori la care este indexat creditul) a obligațiilor lunare de platăale debitorului aferente creditului supus restructurării, pentru o perioadăde cel mult doi ani. Deducerea fiscalăera limitatăla 500 de lei pe lună.
Deducerea specialăpoate fi acordatăpentru o singurărestructurare aprobatăunei persoane fizice, la unul sau mai multe credite, cu condiția ca suma totalăamânatăla platăsăse încadreze în limita valoricăde 900 de lei și cel mult 35% din rata lunarăde platădatoratăînainte de restructurare.
Prin aplicare schemei, Finanțele au estimat inițial un minus de încasări din impozitul pe venit de 975 milioane lei în 2016 și 1,01 miliarde lei în 2017, dar în forma finalăaprobatăde Guvern a calculat un impact negativ mai mic, de 725,5 milioane lei în 2016 și 757 milioane lei în 2017.
Deducerea specialăpoate fi acordatăpentru o singurărestructurare aprobatăunei persoane fizice, la unul sau mai multe credite, cu condiția ca suma totalăamânatăla platăsăse încadreze în limita valoricăstabilită.
„Asociația Românăa Băncilor își exprimărezervele fațăde implicațiile acestei scheme de restructurare din punct de vedere al provizioanelor, dispozițiilor regulamentelor Băncii Naționale a României și costurilor de implementare și administrare a măsurilor privind restructurarea creditelor și acordarea facilității fiscale”, se aratăîn nota de fundamentare care însoțește actul normativ.
Înurmăcu o săptămînă, Ministrul Finanțelor Ioana Petrescu a îndemnat presa săse adreseze ministrului delegat pentru Buget Liviu Voinea pentru întrebări privind restructurarea „Electorata”, la douăluni dupăce Voinea a declarat căinițiativa este în grădina Ioanei Petrescu.
„Măsura de restructurare a creditelor a fost propusăde domnul Voinea. Știe mai multe detalii”, a spus joi Petrescu, întrebatăîntr-o conferințăde presăcând și sub ce formăva fi aplicata măsura de restructurare a creditelor prin facilități fiscale.
Înurmăcu douăluni, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, afirma căordonanța de urgențăprivind schema fiscalăpentru restructurarea creditelor populației nu se regăsește printre atribuțiile sale, fiind o problemăde politicăfiscală.
„Nu e la mine, e pe politicăfiscală”, a răspuns atunci Voinea, întrebat dacăpoate da detalii privind stadiul proiectului de act normativ și când va intra în vigoare măsura de spijinire a persoanelor cu credite, anunțatăde premierul Victor Ponta.
Președintele Traian Băsescu declara în aprilie căprim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a fost unul dintre artizanii „electoratei”, șeful statului menționând cădorește ca Banca Națonalăsănu ajungăîn situația de a executa dispozițiile Guvernului.
Ulterior, BNR a răspuns printr-un comunicat în care susținea căschema fiscalăpentru restructurarea creditelor populației a fost concepută, inițiatăși dezvoltatăde ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, invocând ca semnificativ în acest sens un articol publicat de Voinea pe site-ul Financial Times.
