Președintele Klaus Iohannis a venit luni în Parlament pentru a se adresa plenului reunit. Șeful statului a ținut un discurs în care a abordat preponderent teme de politicăinternă, în condițiile în care 2016 este anul în care vor avea loc alegeri locale și legislative. Klaus Iohannis a insistat asupra momentului important pentru justiție, avertizând cănu va rămâne un simplu spectator, în cazul numirii șefilor din acest sector. Președintele a reiterat, însă, și obiectivele de politicăexternăale României, în contextul geopolitic dificil.
Mesajul integral al președintelui:
„Domnule Președinte al Senatului,
Domnule Președinte al Camerei Deputaților,
Domnule Prim-ministru,
Doamnelor și domnilor miniștri,
Doamnelor și domnilor senatori și deputați,
Excelențele Voastre doamnelor și domnilor ambasadori și reprezentanți ai Corpului Diplomatic,
Stimați invitați,
Doamnelor și domnilor,
Ne aflăm la debutul ultimului an de mandat pentru actualul Parlament, un an electoral. Înafara competiției politice democratice, în afara emoției inerente perioadei alegerilor, anii electorali au avut în România, din păcate, și alte caracteristici și au adus un anumit tip de practici.
Apropierea campaniilor a atras adesea măsuri care săavantajeze o formațiune sau alta, politici adoptate în urma unor calcule electorale, alocări de fonduri dupăculoarea politică, promisiuni populiste sau nesustenabile și chiar legi niciodatăaplicate.
Mărirea cu 50% a salariilor profesorilor, decisăîn 2008 și niciodatăaplicată, sau Ordonanța de urgențăa Guvernului nr. 55/2014, care a legalizat migrația aleșilor locali, din păcate aplicată, vor rămâne probabil într-o nefericităistorie a măsurilor legislative cu iz electoral.
În2016 avem și, mai ales, aveți marea șansăde a face lucrurile altfel. Nimeni nu contestădorința legitimăa partidelor de a câștiga voturi și folosirea mijloacelor politice și instituționale de care dispun pentru a răspunde la așteptări. Ceea ce văpropun însăeste un altfel de an electoral, care sănu fie nici populist, nici un an pierdut pentru marile teme de interes public, dar nici unul al măsurilor hazardate.
Văpropun un an 2016 în care competiția pentru voturi sănu excludăpreocuparea pentru construcția pe termen lung, în care febra campaniilor sănu opreascădezbaterea așezată, iar subiectele spectaculoase de zi cu zi sănu elimine de pe agenda publicăteme majore de interes pentru cetățeni și viața lor.
Ne aflăm într-un context în care, spre deosebire de trecut, apropierea finalului de mandat poate săînsemne mai multăatenție, mai multăresponsabilitate și mai multăpreocupare de a asculta în mod autentic ce-și doresc concetățenii noștri.
Doamnelor și domnilor,
Pornind de la aceste premise, văinvit săasumăm împreunăcâteva mize majore pentru anul 2016:
• prima vizeazăînceputul recâștigării încrederii în politică;
• a doua ține de funcționarea instituțiilor într-un stat democratic;
• a treia privește continuarea eforturilor în domenii în care România a făcut progrese și a câștigat respectul partenerilor externi;
• și, în fine, dar nu în ultimul rând, în zona marilor sisteme publice, văpropun săpunem câteva pietre de temelie pe care săse poatăconstrui în 2017, indiferent cine va fi la putere.
Toate acestea nu țin de voința unui singur om, ci de acțiunea comună. Atât timp cât nu punem agenda României mai presus de agenda proprie, nimeni nu va avea de câștigat pe termen lung.
Am spus la finele anului trecut căîmi doresc ca anul 2016 săfie anul în care clasa politicădăun semnal clar căa înțeles aspirațiile și așteptările societății și face un pas către înnoire în materie de atitudini, idei și oameni.
Alegerile sunt, fărăîndoială, prima oportunitate. Iar partidele – cele cu tradiție și experiențăpe scena politică, sau cele nou apărute – sunt actorii principali la acest capitol. Atunci când vorbim de refacerea încrederii în politică, probabil cei mai mulți se gândesc, pe bunădreptate, la liste și la selecția candidaților, la niște cerințe minimale de integritate și profesionalism, la un anumit tip de atitudine așteptatădin partea celor care doresc votul alegătorilor. Schimbarea despre care vorbesc vizeazămai cu seamăpractici și mentalități, criterii de integritate, un mod mai inteligent și mai creativ de elaborare a politicilor publice, un anumit tip de onestitate în raport cu electoratul și renunțarea la construcții legislative ad hoc, doar pentru interese politice de moment.
Instabilitatea legislativăîn general afecteazănu doar funcționarea economiei, a societății, a marilor sisteme publice precum educația și sănătatea, ci ajunge săfie o vulnerabilitate a sistemului democratic. Cred cănimeni nu-și dorește așa ceva.
Doamnelor și domnilor,
Sunt preocupat de modul în care funcționeazăansamblul acestui stat, instituțiile lui, cu atenta separare a puterilor. Dar vreau în același timp sătransmit un mesaj foarte limpede: acest stat nu poate da impresia unei funcționări haotice, dezordonate, cu alte cuvinte a unui stat în care fiecare face ce vrea și fiecare instituție are agenda proprie.
Existăo agendănațională, legatăde parteneriatele strategice ale României, în special cel cu Statele Unite, de apartenența la NATO și la Uniunea Europeană, dar și de o politicăde dezvoltare, de modernizare și afirmare naționalăîn domenii de interes pentru cetățenii noștri.
Cred căeste nevoie de comunicare, coordonare și colaborare la nivel instituțional pentru a urmări obiectivele naționale. Spun aceste lucruri în virtutea rolului constituțional al Președintelui de mediator între puterile statului, precum și între stat și societate.
Puterile statului nu sunt în competiție una cu alta, iar o funcționare eficientăa statului în serviciul cetățenilor presupune funcționarea fiecăreia dintre ele și încrederea cetățenilor în toate.
O guvernare nu poate fi cu adevărat performantăfărăun Parlament puternic, iar justiția nu poate fi cu adevărat eficientăfărăo putere legislativăpe măsură. A gândi puterile separat și a le evalua izolat este o greșeală. România trebuie săse miște înainte în ansamblul ei.
Doamnelor și domnilor,
Înacest context trebuie săspun căsuntem în întârziere în a da răspunsuri esențiale cu privire la preocupări majore de pe agenda cetățenilor, inclusiv în perspectiva anului 2018, când vom sărbători Centenarul Marii Uniri.
Ce facem cu marile sisteme publice – educație, sănătate, pensii? Ce soluții găsim pentru sutele de mii de tineri fărădiplomăde Bacalaureat care se integreazăgreu sau deloc pe piața muncii? Ce se întâmplădacăvom constata într-un viitor nu foarte îndepărtat căsistemul de pensii nu mai este sustenabil? Ce facem cu salarizarea bugetarilor? Cum gestionăm problema demograficăși cum evităm un viitor probabil în care România ar deveni lipsităde atractivitate și ca forțăde muncă, și ca piațăde desfacere și va fi slăbităîn cadrul Uniunii Europene din cauza scăderii demografice?
Anul acesta se încheie un mandat parlamentar, însăparcursul politic continuă, iar marile teme ale societății românești rămân aceleași. Înlumina preocupării pentru astfel de teme, am lansat zilele trecute o amplădezbatere naționalăîn domeniul educației și cercetării în cadrul proiectului pe care l-am numit „România educată„. ÃŽmi doresc ca în 2016 sădefinim clar obiectivele naționale și direcția în care ne dorim sămeargăsistemul nostru de educație.
Chiar dacăsunt poate mai puțin spectaculoase într-un an electoral, asemenea dezbateri sunt esențiale și așteptate de oameni.
Dincolo de faptul căveți alege primari, căveți câștiga sau nu Consilii Județene, căveți alcătui liste pentru alegerile parlamentare, cred căaceste subiecte trebuie săfie pe agenda noastră, a tuturor.
Văspun încăo dată, la fel cum am făcut mereu când m-am aflat la tribuna Parlamentului: aveți în mine un partener de dialog. Pe aceste subiecte avem datoria săconstruim pentru România și săgenerăm acord, dincolo de stânga sau dreapta, de expertiza tehnocratăsau partide.
Doamnelor și domnilor,
Cred cu tărie căo abordare consensualăși curajoasăeste necesară, cu atât mai mult cu cât ne aflăm într-un context geopolitic complicat. La câteva capitole importante, 2016 trebuie săfie o continuare fireascăa ceea ce am construit sau consolidat în anul precedent. Dar, în același timp, avem de gestionat provocări majore.
Criza migrației, creșterea amenințării teroriste, riscurile de securitate dinspre Est și însăși punerea sub semnul întrebării a proiectului european fac din anul 2016 unul crucial pentru stabilitatea din regiune și pentru viitorul Europei.
Pentru România, în materie de politicăexternăși securitate, prioritățile și obiectivele majore rămân aceleași. 2016 întrunește toate premisele pentru a însemna o creștere calitativăa Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, cu precădere în domeniul economic, în paralel cu întărirea componentei politico-militare. Înacest sens, am apreciat în mod deosebit demersul Statelor Unite de a crește semnificativ, de patru ori, bugetul destinat Inițiativei pentru Reasigurare Europeanăpentru 2017.
Înactualul context complicat, România este și va rămâne o ancorăde democrație, predictibilitate și stabilitate de importanțăstrategicăla frontiera esticăa NATO și a Uniunii Europene. Înaceastăcalitate, avem responsabilitatea de a ne întări apărarea națională, dar și de a contribui la asigurarea apărării colective în cadrul NATO. Creșterea bugetului destinat apărării pânăla un procent de 2% din PIB rămâne, deci, esențialăîn acest sens.
Dupăpașii făcuți în 2015 și 2016, am convingerea căacest angajament se va reflecta în pregătirea bugetului pentru 2017.
Faptul căcele ÅŸase noi comandamente ale Alianței Nord-Atlantice în Europa de Est – Unitățile de Integrare a Forței NATO, cum se numesc – urmeazăsădevinădeplin operaționale în prima parte a acestui an constituie un semnal evident al relevanței acestei regiuni. Unul dintre obiectivele României în cadrul Summitului NATO de la VarÅŸovia care va avea loc în vara acestui an este ca, la finalul reuniunii, NATO săconfirme interesul puternic pentru Europa Centralăși de Est și în special pentru regiunea Mării Negre, ca zonăde importanțăcriticăîn ansamblul de securitate euro-atlantic.
Înacelași timp, România este decisăsăparticipe activ nu doar la identificarea soluțiilor la crizele cu care se confruntăîn prezent Uniunea Europeană, ci și la reîntărirea angajamentului și încrederii în proiectul european. România rămâne fidelăacestui proiect și angajatăpentru păstrarea unității europene. Am subliniat acest lucru și cu ocazia recent încheiatului Consiliu European, în urma căruia s-a ajuns la un acord în privința relației dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană.
Este interesul nostru strategic ca România săfie membrăa unei Uniuni Europene puternice, integrate, bazatăpe respectul principiilor și valorilor sale fondatoare. Din acest punct de vedere, am susținut menținerea conceptului de Uniune tot mai integrată- ever closer Union, în textul original.
Încursul negocierilor am avut o poziție fermăîn ceea ce privește respectarea drepturilor cetățenilor români în Uniunea Europeanăși nu am acceptat discriminarea lor în raport cu alți cetățeni ai Uniunii. Astfel, românii care lucreazăîn prezent în Marea Britanie nu vor fi afectați de mecanismul de salvgardare.
Acest mecanism ar urma săse aplice numai pentru o categorie restrânsăde prestații sociale necontributive, specifice doar pentru Marea Britanie și numai pentru o perioadălimitatăde timp, de 7 ani.
Cu privire la indexarea alocațiilor pentru copiii rămași acasăai lucrătorilor din alte state membre ale Uniunii, decizia are, de asemenea, un caracter nediscriminatoriu. Pentru românii care lucreazăîn Marea Britanie și care primesc deja alocații pentru copiii rămași acasă, indexarea se va aplica doar începând cu anul 2020.
Aș dori ca acordul la care am ajuns săconducăla un rezultat pozitiv la referendum, permițând astfel Marii Britanii să-și păstreze statutul de membru al Uniunii Europene.
Doamnelor și domnilor,
Înplanul politicii noastre interne, în ceea ce privește consolidarea statului de drept, independența justiției și lupta anticorupție, angajamentul meu ca Președinte rămâne neschimbat și cât se poate de ferm.
Determinarea pentru întărirea statului de drept vine din convingerea căo consolidare a progreselor în aceste domenii este în beneficiul cetățenilor noștri.
Sunt neplăcut surprins de faptul că, în anumite spețe, încănu s-a înțeles căimunitatea parlamentarănu are voie săfie folosităpentru blocarea cererilor justiției. AÅŸa se face căîn materie de răspuns la solicitările justiției, dupăcâțiva pași înainte, recunoscuți de toatălumea și așteptați de cetățeni, urmeazăunul înapoi, care pune din nou în discuție credibilitatea Parlamentului și voința unor raporturi corecte cu justiția.
România se aflăpe un drum ireversibil. Consolidarea statului de drept și independența justiției sunt angajamente ferme la nivelul societății și trebuie săfie reflectate și în raporturile dintre Parlament, ca for reprezentativ suprem, și justiție.
Anul acesta nu este unul de competiție doar pentru mediul politic, ci și un moment de inflexiune important pentru sistemul judiciar. Va trebui numit un nou Procuror General, expirămandatele conducerilor Direcției Naționale Anticorupție, ÃŽnaltei Curți de Casație și Justiție și, de asemenea, se vor desfăÅŸura alegeri pentru Consiliul Superior al Magistraturii.
Înacest context, țin săsubliniez câteva aspecte.
Sper căvom avea și în aceastăzonăo competiție serioasăși o dezbatere așezată, în care săprimeze valoarea, performanța și onestitatea. Cred căeste important pentru soliditatea democrației românești și a statului de drept ca alegerile pentru CSM săfie departe de zona politicului și săfie păstrate strict în sfera reprezentării profesionale a magistraților în propriul for de conducere și organ disciplinar.
Înceea ce măprivește, ca Președinte, nu voi fi un simplu spectator în acest proces și nu măvoi limita la un rol formal. Voi acționa, în virtutea atribuțiilor care îmi revin, pentru a măasigura căparcursul pe care România a pornit în ceea ce privește întărirea statului de drept, independența justiției și lupta anticorupție este ferm continuat și căsunt respectate cerințele de profesionalism și integritate.
Doamnelor și domnilor,
Depinde de fiecare dintre noi, cei care ne manifestăm în spațiul public, indiferent de rol, felul în care aratăclimatul nostru politic și social, cum înțelegem săne raportăm unii la alții și la ce nivel de conduită, limbaj și atitudine ducem dezbaterea politică.
ÃŽmi doresc un an electoral în care comunicarea săîși păstreze decența indiferent de cât de acerbăsau strânsăar fi competiția politică. Nu vorbesc aici de o opțiune personală, ci sunt convins căîn acest fel avem cu toții mai mult de câștigat.
Atunci când m-am adresat pentru prima datăacestui for în calitate de Președinte am spus căîmi doresc săregăsim douălucruri – încrederea și răbdarea. Nu întâmplător vreau săle reiterez astăzi. Avem șansa ca în 2016 săle redescoperim: încrederea între cetățeni și instituțiile democratice, încrederea în capacitatea politicii de a servi interesul public, încrederea în noi înșine ca națiune și răbdarea de a nu distruge înainte de a începe și de a construi temeinic.
Vămulțumesc!„
sursa: Digi24.ro
