Fărădoar și poate, Titu Bojin, încăpreședintele Consiliului Județean Timiș, este ceea ce se poate numi o persoanăcumsecade, cu bun simț, poate cu prea mult bun simț comparativ cu unii dintre colegii săi de clasăpolitică.
Omul e atât de cumsecade, încât crede, sau, mărog, cel puțin așa susține, cămulți dintre primarii din județ pe care i-a ajutat îl susțin în demersul temerar de a intra din nou în Consiliul Județean.
Desigur, acum, în plinăcampanie, Bojin s-a apucat săbatăjudețul la pas, sat cu sat, ca să-i pupe pe primari și, tot desigur, mulți dintre aceștia îi și promit susținerea. Cădoar sunt politicieni și nu-i doare gura.
Campanie, însă, cei mai mulți fac și vor face, de la caz la caz, pentru cele douăpartide grele, care se bat, de fapt, pentru Consiliul Județean. PSD-ul lui Grindeanu și PNL-ul lui Robu, cu Alin Popoviciu cap de listă.
Trecând peste optimismul debordant pe care îl afișeazăTitu Bojin și noii săi colegi de partid, e clar căomul nu e atât de naiv săcreadăcăpoate săse batăcu greii. De fapt, speranța lui Bojin este ca împreunăcu cei de pe lista UNPR săobținăsuficiente locuri în Consiliul Județean pentru a face jocurile, adicăpentru a asigura o majoritate fie PNL-ului, fie PSD-ului, în schimbul unui loc de vicepreședinte. Pentru Bojin, firește.
Ce șanse reale are, însăBojin săajungăacolo? Vom reveni cu elemente concrete care săvăajute săînțelegeți ce se întâmplă, de fapt, în lupta pentru Timiș.
Petre Irimuș
