Povestea familiei Sina începe la Moscopole, la jumătatea secolului al 18-lea, în metropola aromânilor, orașul cel mai prosper din Balcani, care devenise placa turnantă a comerțului între Occident și Orient, între Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană controlat de Habsburgi și Imperiul Otoman. Aici îI găsim pe Simeon George Sina, primul dintre bărbații familiei Sina, cei care care aveau săajungă faimoși în Europa.
Primul Simeon George
Născut la Moscopole în 1753, Simeon George Sina se ocupă de comerțul de bumbac și tutun, înființând companii en-gros la Niș, Sarajevo și, firește, Moscopole. În 1783, i se naște primul copil, un băiat botezat Gheorghe Simeon Sina (îl vom numi al II-lea datorita similitudinii de nume).
În 1769, prosperitatea și influența economico-spirituală uriașe ale vlahilor (aromâni) ortodocși din Moscopole trezesc invidia, lăcomia și dușmănia atât a bandiților albanezi, care încep să atace și să jefuiască sistematic orașul, dar mai ales a otomanilor. În 1788, fostul șef al bandiților, un albanez musulman pe nume Ali, devenit Pașă de Ianina, atacă „oficial„ cu armata Moscople, distrugând și jefuind întreg orașul.
Vlahii încă rămași în zonă se împrăștie care încotro, spre Principatele Române, Transilvania, Serbia, Banat, dar mai ales, în zonele din afara influenței otomane, Austria și Ungaria habsburgilor.
La fel va face si Simeon George Sina care se va muta împreuna cu familia la Viena, în 1790, unde, în noua calitate de supus austriac, i se va permite să înființeze o companie de comerț și bancară, „Casa Sina de comerț en-gros și bancară„ la administrarea căreia îl va coopta pe primul său fiu, George Simeon Sina al II-lea.
Nu durează mult și cei doi Sina, tatăși fiu, devin unii dintre cei mai importanți comercianți, industriași și bancheri ai Imperiului Austriac. Ei vor dezvolta nu doar comerțul cu tutun și bumbac, dar și cultivarea intensivă a plantelor și industria de prelucrare a bumbacului. În afara comerțului între Imperiul Austriac și cel Otoman, casa Sina a dezvoltat relații comerciale cu Veneția, Franța și Spania.
Uriașa avere acumulată a făcut ca banca Sina să devină a doua ca putere financiară din Imperiu, după Banca Rothschild și o redutabilă concurență pentru aceasta.
Un alt Sina, mai… „sărac„
Între timp, în 1804, lui Simeon George Sina i se va naște al doilea fiu, Ioan (Johann) Simeon, cu a doua soție. Deși acestui al doilea copil nu îi va fi hărăzit să gestioneze uriașa (deja) avere Sina, el va fi totuși cooptat alături de fratele său la conducerea băncii, cu un venit fix anual Ioan (Johann) Simeon va deveni, însă, director al Băncii Naționale a Austriei (vreme de peste două decenii), director al a Căilor Ferate de stat și președinte al cunoscutei societății „Donaudampfschiffahrtsgesellschaft„. Pe lângă importantele demnități oficiale deținute, Ioan Simeon a făcut afaceri cu zahăr, ridicând o mare fabrică de prelucrare a sfeclei pe o proprietate din Ungaria, dar întreprinderea a eșuat după cîțiva ani. Ioan Simeon se va stinge, fără urmași, în 1869.
Al doilea George Simeon Sina
Să ne întoarcem la ramura ultra bogatăa familiei, Simeon George tatăl și George Simeon Sina al II-lea, fiul. În anul 1818, cei doi Sina, tatăși fiu, sunt ridicați la rang de nobili maghiari. În 1822, Simeon George moare, conducerea afacerilor fiind preluată de George Simion Sina al II-lea care va reuși să devină unul dintre cei mai bogați oameni din Europa, depășindu-și celebrul tată. Împreună cu fratele său Ioan, George Simeon Sina al II-lea va fi ridicat la rangul de baron în Ungaria, în 1832, iar în 1838, ca urmare a intrării în posesia domeniilor Hodoș și Chizdia din Timiș, vor deveni baroni austrieci. Din 1838, banca Sina va primi numele de „Bankhaus Baron von Sina„.
Implicarea lui George Simeon Sina al II-lea în viața socială a Imperiului este impresionantă. Baronul de Hodoș și Chizdia a finanțat construcția primului pod peste Dunăre între Buda și Pesta, faimosul pod de lanțuri, construit la inițiativa contelui de Szecheny. Drept recunoștințăpentru cei care au făcut posibilă construirea podului, pe postamentele celor doi lei de la capătul dinspre Buda al podului au fost montate și pot fi văzute până azi două plăci cu blazoanele familiei de Szecheny, pe partea dreaptă, și cel al familiei de Sina, pe partea stângă.
Blazonul Familei Sina pe Podul de Lanturi de la Budapesta
George Simeon Sina al II-lea a contribuit la înființarea Institutului Politehnic din Viena, a observatorului astronomic din Atena, a unei universități tot la Atena, a finanțat repararea și extinderea bisericii ortodoxe grecești din Viena, a contribuit la fondarea unor importante instituții la Viena și Budapesta, a contribuit la construirea Catedralei Ortodoxe Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Arad.
În 1810, soția i-a născut un fiu, botezat, cum altfel…. Simeon Gheorghe de Sina (noi îl vom numi al III-lea, din motive ușor de înțeles).
La moartea tatălui său, în 1856, Simeon Gheorghe de Sina al III-lea va moșteni o avere colosală, compusă din activele băncii, participații la diferite companii industriale și de comerț, proprietăți imobiliare, case și palate în Austria, Ungaria, Veneția, Franța și în multe alte orașe mari europene, dar și o imensă suprafață de teren, estimată la peste 240.000 de iugăre de pământ (circa 140.000 de hectare) în 99 de moșii în Austria, Ungaria, Cehia, Moravia, Banat, Transilvania, Țara Românească.
Simion Gheorghe de Sina al III-lea
Așadar, Simion Gheorghe de Sina al III-lea rămâne unic moștenitor al averii Sina. Și el va contribui din plin la construcția principalelor instituții moderne din Austria și Ungaria. Simion Gheorghe de Sina al III-lea va îndeplini funcții de consilier secret al Împăratului Franz Iosif și membru al Camerei Superioare a Imperiului Austriac, membru al Senatului cu rol de conducere în cadrul Academiei Maghiare de Științe din Budapesta și al Academiei de Arte Frumoase la Viena, membru al Casei Magnaților din Ungaria și cea de director al Consiliului General de Credit Bancar din Ungaria.
Regele Greciei, Otto de Bavaria (pus pe tron în 1832, conform Conventiei de la Londra), in numește pe Simion Gheorghe de Sina ambasadorul Regatului Greciei la Viena, Munchen și Berlin. Din aceasta postură, el a susținut inclusiv financiar vlahii rămași în zona Moscopole și în regatul Greciei, a donat uriașe sume de bani în scopuri filantropice, culturale și educaționale.
Simion Gheorghe de Sina al III-lea a întreținut relații și cu Principatele Române, având aici diferite investiții și schimburi comerciale, după cum reiese și din corespondența sa cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
Simeon de Sina 3 cu sotia Iphigenie Ghika
De altfel, Simion Gheorghe de Sina al III-lea s-a căsătorit cu o nobilă munteancă, Iphigenia, fiica lui Constantin Emanoil Ghica și a Anastasiei Dadani de Giulvăz. Împreună au avut un fiu (care a murit de mic) și patru fete, două dintre acestea măritându-se la rândul lor cu nobili din principatele române, din familiile Mavrocordat și Ipsilanti. Celelalte două s-au măritat una cu un conte austriac iar cealaltăcu un duce francez, cumnat al președintelui Mac-Mahon.
Astfel, una dintre cele mai mari averi din Europa, devenită zestrea celor patru fete, moștenitoarele ultimului baron Sina de Hodoș și Chizdia, se va risipi în cele patru zări.
Omul de aur, moșiile din Banat și legătura cu contele de… Monte Cristo
Viața extraordinară a celui de-al doilea Sina, îl va inspira pe jurnalistul și scriitorul revoluționar maghiar Mor Jokai la scrierea romanului romantic de aventuri Omul de Aur.
Legenda spune căprimul Sina din povestea noastră ar fi făcut afaceri chiar cu odiosul Ali Pasha (personaj în romanul Contele de Monte Cristo a lui Alexandre Dumas tatăl), groparul Moscopolelui, căruia i-ar fi păstrat averea obținută din mită și ticăloșii la bancă. Când Ali Pasha a fost executat și capul său a fost dus pe tavă sultanului, averea secretă i-ar fi rămas lui Sina. Sigur, e doar o legendă, așa cum sunt multe despre primul milion al marilor averi. Despre care nu mai întreabă nimeni.
Revenind la domeniile Hodoș și Chizdia, azi două sate aproape părăsite în nordul județului Timiș, trebuie să spunem că acestea nu au fost singurele proprietăți ale familiei Sina în Banat. Baronii de Hodoș și Chizdia au mai avut domenii la Orțișoara și Calacea, Blumenthal, Fibiș, Sânnicolau, Charllotenburg și altele.
Petre Irimuș
sursa foto si unele informatii istorice Dr.Mária Berényi
