„Înghețata, înainte să fie simplă. E vară. E cald.
Deschidem Sandamarinul, ediția din 1936, aflată în colecția Muzeului Național al Banatului, direct la capitolul XVI:
Înghețate. Și aflăm repede că pofta de ceva rece venea cu logistică serioasă. Pentru un litru de înghețată, Sanda Marin recomandă 5-6 kilograme de gheață și 1½-2 kilograme de sare. Sorbetiera era așezată într-o găleată de lemn, înconjurată cu straturi de gheață mărunțită și sare, iar mânerul se învârtea constant vreme de 20–25 de minute. Un fel de cardio cu recompensă. După înghețare urma și puțină arhitectură. Înghețata putea fi servită în farfurioare, ridicată în formă de piramidă pe platou sau presată în forme metalice speciale, apoi întoarsă elegant înainte de a ajunge la masă.
Iar aromele din 1936 sună foarte bine și în 2026.
Cafea, cu 10 gălbenușuri, zahăr, lapte și cafea foarte concentrată. Ciocolată, cu vanilie, frișcă și bucățele de ciocolată. Zahăr ars. Ciocolată fără ou. Răsfoim puțin mai departe și găsim meniurile lunii august: supă de roșii, plăcințele cu prune, pulpă de căprioară la tavă, tartă cu mere, vinete împănate, tort de lămâie, compot de piersici, bavaroise de alune, spumă de vin. Și, așezată foarte firesc printre ele, înghețata de cafea.
În 1936, Sanda Marin publica una dintre cărțile care aveau să intre firesc în bucătăria românească. În spatele numelui devenit aproape sinonim cu volumul de bucate se afla Cecilia Maria Zapan, iar rețetele ei au trecut prin numeroase ediții și prin bucătăriile mai multor generații. Nouă ne-a rămas o dilemă perfect potrivită pentru o zi de vară:
Cafea, ciocolată sau zahăr ars?
Și 5-6 kilograme de gheață.
Pentru autenticitate. Pam-pam!”
sursa: Muzeul Național al Banatului
