Agenția Națională de Integritate a dat publicității rezultatele unui raport de evaluare din care reiese că primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a fost găsit în conflict de interes adminstrativ.
Potrivit ANI, Dominic Samuel Fritz a contractat un împrumut în campania electorală de la o persoană fizică. Ulterior, în perioada exercitării mandatului de primar, în luna noiembrie 2020, a întocmit un act administrativ în folosul societății reprezentată de persoana fizică, încălcând regimul juridic al conflictelor de interese.
Astfel, concluzionează ANI, persoana evaluată a încălcat prevederile art. 70 din Legea nr. 161/2003 coroborate cu prevederile art. 228, alin. (1), lit. b) din O.U.G. nr. 57/2019.
Ce înseamnă acest fapt și ce consecințe are pentru Dominic Fritz, ne spune tot Agenția Națională de Integritate:
„Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat (…) încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective (…)”.
„Persoana (…) față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică (…) pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”.
Cu alte cuvinte, dacă acest raport de evaluare nu este contestat de către Dominic Fritz, sau este contestat în instanța competentă potrivit legii și contestația este respinsă, adică dacă raportul este confirmat de Justiție, Fritz riscă să piardă postul de primar.
În conformitate cu art. 21 alin. 3 din Legea nr. 176/2010, raportul de evaluare are următorul cuprins: a) partea descriptivă a situaţiei de fapt; b) punctul de vedere al persoanei supuse evaluării, dacă acesta a fost exprimat; c) evaluarea elementelor de conflict de interese sau de incompatibilitate; d) concluzii.
După emiterea sa, raportul de evaluare poate fi contestat, de către persoana care face obiectul evaluării, în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanţa de contencios administrativ (art. 22 alin. 1 din Legea nr. 176/2010), competenţa şi procedura de judecată fiind cele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 (art. 24 alin. 1 şi 2 din acelaşi act normativ).
Prin urmare, procedura de emitere, conţinutul raportului şi posibilitatea de contestare sunt aceleaşi, indiferent dacă raportul este întocmit pentru elemente de conflict de interese sau de incompatibilitate. Unicitatea tratamentului legal se menţine şi pentru perioada de după rămânerea definitivă a raportului de evaluare (când nu este contestat judiciar sau contestaţia a fost respinsă), fără distincţie după cum obiectul său îl constituie conflictul de interese sau incompatibilitatea, sancţiunile disciplinare, interdicţiile şi decăderile fiind similare independent de obiectul raportului.
Textul general (pentru sancţiunile in personam, pentru că există o serie de consecinţe punitive şi pentru actele rezultate din conflictul de interese) sub acest aspect îl reprezintă art. 25 alin. 3 din lege, conform căruia fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcţie ori, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective. Elementul în raport de care se face distincţie între sancţiunea eliberării din funcţie şi cea disciplinară (bineînţeles, sancţiunea pe motiv disciplinar poate merge până la destituire, fără ca acest maxim să fie, însă, obligatoriu) îl constituie statutul poziţiei ocupate de persoana cu privire la care s-a constatat conflictul de interese sau incompatibilitatea, respectiv dacă acesta conţine un regim disciplinar (caz în care se aplică o astfel de sancţiune), sau nu – cum este situaţia, bunăoară, pentru primari, preşedinţi de consiliu judeţean, prim ministru, (când intervine eliberarea din funcţie, fără posibilitate de apreciere); unele clarificări sunt aduse sub acest aspect de către art. 26. În toate cazurile, incidenţa sancţiunii prevăzute de art. 25 alin. 3 din lege este în funcţie de poziţia actuală a persoanei vizate.
Art. 25 alin. 1 şi 4 din lege se referă la ipoteza abaterii disciplinare şi aduc în plus precizările că sancţiunea nu poate consta în mustrare sau avertisment şi că abaterea disciplinară există numai dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni.
Art. 25 alin. 2 prevede că: „Persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate“.
