A intrat în vigoare „Pachetul Reformei Penale„, nu doar noul Cod Penal

Posted on ian. 31 2014 - 8:10pm by petre

La data de 1 februarie 2014, a intrat în vigoare un pachet de șapte legi în materie penalăși procesual penală– pachetul reformei penale, a cărui elaborare și adoptare a constituit o continuare fireascăa efortului societății românești de reformare, început prin adoptarea și implementarea noilor coduri civil și de procedurăcivilă.

Astfel, subsecvent adoptării celor mai importante acte normative din cuprinsul pachetului, respectiv noul Cod penal (Legea nr. 286/2009) și noul Codul de procedurăpenală(Legea nr. 135/2010), au fost adoptate alte cinci legi organice în materie penală, procesual penalăși execuțional penală, menite săcompleteze amplul proces de reformăîn acest domeniu:

– Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal;

– Legea nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune;

– Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;

– Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;

– Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedurăpenalăși pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale.

Prin adoptarea noului Cod penal au fost introduse o serie de instituții noi în sistemul legislativ național, fiind aduse, de asemenea, o serie de modificări importante instituțiilor deja existente în reglementarea anterioară:

– a fost introdusăinstituția zilelor-amendăîn ceea ce privește pedeapsa amenzii, amenda devenind o alternativăviabilăla pedeapsa închisorii, putând fi dispusăîn mai multe situații fațăde reglementarea anterioară, uneori chiar cumulativ cu pedeapsa închisorii;

– au fost introduse noi modalități alternative la executarea pedepsei în regim de detenție, precum renunțarea la pedeapsă, amânarea pronunțării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;

-    s-a realizat reducerea unor pedepse, coroboratăcu o mai bunăindividualizare a acestora;

-    s-a agravat regimul sancționator al concursului de infracțiuni și al recidivei (spre exemplu, în caz de concurs de infracțiuni, în privința pedepsei principale, se aplicăsistemul cumulului juridic cu spor obligatoriu și fix);

-    au fost reglementate numai măsuri educative pentru minori;

-    s-a realizat extinderea și eficientizarea pedepsei amenzii penale;

-    au fost introduse noi pedepse complementare constând în: interzicerea dreptului de a se apropia de locuință, locul de muncă, școala sau alte locuri unde victima desfășoarăactivități sociale, în condițiile stabilite de instanța de judecată;

– a fost regândit și redimensionat rolul serviciilor de probațiune, pe durata termenelor de încercare a diferitelor modalități de executare, acestea urmând a avea o intervenție activăși atribuții sporite.

Noul Cod de procedurăpenalăconferă, pe de o parte, un cadru procesual-penal modern, apt săasigure eficiențăși celeritate procedurilor judiciare penale, iar pe de altăparte, asigurătranspunerea în dreptul intern a actelor comunitare în materie.

Astfel:

– au fost introduse proceduri suple și eficiente, ce vor permite desfășurarea anchetelor cu celeritate, dar și cu garantarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale;

– au fost reglementate principiile fundamentale ale procesului penal, introducându-se o serie de principii noi, precum  dreptul la un proces echitabil desfășurat într-un termen rezonabil, principiul separării funcțiilor judiciare în procesul penal, principiul obligativității acțiunii penale strâns legat de cel subsidiar al oportunității, principiul non bis in idem, dreptul la libertate și siguranțăși principiul loialității în obținerea probelor;

– instituțiile noi ale judecătorului de drepturi și libertăți și judecătorului de camerăpreliminarăsunt menite a valoriza drepturile fundamentale ale omului și principiul legalității;

– a fost reglementatăo nouămăsurăpreventivă, arestul la domiciliu, în vederea extinderii posibilităților de individualizare a măsurilor preventive;

– au fost făcute modificări de substanțăîn materia căilor extraordinare de atac. Ca urmare a acestor modificări, recursul în casație devine o cale extraordinarăde atac, exercitatădoar în cazuri excepționale, numai pentru motive de nelegalitate;

– au fost cuprinse elementele recent adoptate la nivelul Uniunii Europene și a fost creatăo procedurăpenalăeficientăsi rapidă, care sa permitărespectarea cerințelor CEDO;

– practica judiciarăunitarăeste asiguratăprin intermediul recursului în interesul legii și al unei instituții noi, sesizarea înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept;

– a fost consolidat rolul ÃŽnaltei Curți de Casație și Justiție ca instanțăde casație;

– a fost introdusăinstituția acordului de recunoaștere a vinovăției;

– au fost reglementate proceduri speciale menite a asigura accesul justițiabililor la mijloace și forme procedurale mai simple, avându-se în vedere accelerarea procedurii, pentru asigurarea  celerității soluționării cauzelor.

Intrarea în vigoare a codurilor penale reprezintăîndeplinirea angajamentului României fațăde Uniunea Europeană, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. De altfel, încădin iulie 2009, Comisia Europeanărecomanda intrarea rapidăîn vigoare a celor patru coduri, o mențiune expresăprivind data de 1 februarie 2014 pentru codurile penale regăsindu – se și în raportul publicat la începutul anului trecut.

Elaborarea codurilor și pregătirea profesionalăa magistraților pentru intrarea în vigoare a noilor reglementări a necesitat, în ultima perioadă, eforturi susținute și un dialog interinstituțional permanent pentru identificarea celor mai bune soluții, astfel încât noul cadru legislativ în materie penală, procesual penalăși execuțional penalăsăfie unul modern, în acord cu standardele europene și internaționale în materie.

Ministerul Justiției va continua dialogul cu reprezentanții sistemului judiciar, pentru a asigura resursele necesare derulării procesului de implementare, în cele mai bune condiții.

sursa: Ministerul Justiției

Comments

comments

About the Author