*Bruxelles, 9 iulie 2025* – Uniunea Europeană a lansat un plan de acțiune fără precedent pentru a face față unitar și eficient unor crize majore ce pot afecta continentul: pandemii, pene masive de curent, conflicte armate sau atacuri cibernetice. Noua strategie, prezentată ca un „sistem imunitar continental”, pune accent pe prevenție, solidaritate și reacție rapidă.
### Stocuri strategice și infrastructură comună
Pentru a evita lipsuri critice în perioade de criză, UE propune constituirea unei **rețele comune de stocuri esențiale**: alimente, apă, medicamente, vaccinuri și combustibil. Aceasta va funcționa ca un depozit strategic de resurse, disponibil tuturor statelor membre în caz de urgență.
Totodată, va fi creată o **flotă comună pentru stingerea incendiilor**, capabilă să acționeze în orice stat membru, eliminând dependența de capacitățile naționale disparate.
### Monitorizare sanitară și investiții în inovație
În domeniul sănătății publice, planul include un **“radar sanitar”** la nivel european, ce va permite detectarea timpurie a focarelor infecțioase prin controale în aeroporturi și puncte de trecere a frontierei.
În plus, UE va investi 200 de milioane de euro până în 2027 în IMM-uri și startup-uri care dezvoltă soluții inovatoare împotriva epidemiilor, încurajând progresul tehnologic cu aplicabilitate practică rapidă.
### Securitate cibernetică – pilon strategic
Conștientă de creșterea amenințărilor digitale, Comisia Europeană a inclus în plan o componentă solidă de **securitate cibernetică**. În noiembrie 2024, UE a organizat exerciții de simulare a unui atac cibernetic major (Blue OLEx), iar la începutul lui iunie 2025, a fost adoptat un **cadru legal pentru răspuns integrat la crize digitale**.
Un accent special se pune pe protecția spitalelor, cu un **plan dedicat de securitate informatică**: centre de suport la nivel european, alerte rapide, vouchere pentru tehnologii de apărare cibernetică și mecanisme diplomatice de descurajare.
### Coordonare și solidaritate între state
Oficialii UE insistă asupra nevoii de **acțiune unitară și coordonare** între țările membre. Comisarul european Hadja Lahbib a subliniat că „o pregătire solidă reduce panica”, iar vicepreședinta Roxana Mînzatu a amintit că „încrederea reciprocă este fundamentul unei reacții eficiente la nivel european”.
### Cetățenii – parte activă a rezilienței
Planul UE mizează și pe **mobilizarea cetățenilor**, încurajând pregătirea individuală. Fiecare familie este sfătuită să dețină un **kit de urgență pentru 72 de ore**, care să includă apă, alimente, medicamente, baterii, documente importante și dispozitive electronice încărcate – pentru situațiile în care infrastructura de bază ar putea fi compromisă.
### Următorii pași
Până în 2026, UE va continua **consolidarea mecanismelor existente**, precum și consultările cu guvernele, autoritățile locale, mediul academic și societatea civilă. Obiectivul: o Europă rezilientă, capabilă să prevină și să gestioneze eficient crizele, cu implicarea tuturor – de la instituții la cetățeni.
—
**Concluzie**: Într-o lume tot mai fragilă, planul lansat de Comisia Europeană marchează o schimbare de paradigmă: de la reacție la prevenție, de la izolare națională la solidaritate continentală. Este un apel clar la **responsabilitate colectivă și implicare individuală** – pentru o Europă pregătită, informată și unită în fața oricărei amenințări.
