VIDEO! Cum se desfășura o loviturădatăde „Academia Infractorilor” români care a îngrozit Europa

Ancheta DIICOT în dosarul hoților din magazine de lux, grupare ce acționa sub numele de „Academia infractorilor români”, a costat 300.000 de euro, fiind astfel una dintre cele mai scumpe ale instituției, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Urmărirea penalăîn acest caz a însemnat implicarea a aproximativ 200 de anchetatori de la SRI, Direcția Operațiuni Speciale (DOS), Investigații Criminale, Jandarmerie și DIICOT, care au lucrat în colaborare cu alți oameni ai legii din străinătate, potrivit surselor citate.

Anchetatorii au făcut, joi, 54 de percheziții în acest dosar. Pânăla acest moment, oamenii legii au găsit bijuterii și ceasuri scumpe și au pus sechestre pe bunuri mobile, imobile, dar și pe autoturisme de lux. ÃŽntre acestea, în custodia autorităților din Neamț, a ajuns și o mașinăRolls Royce de culoare mov.

Potrivit surselor citate, vehiculele sechestrate urmeazăsăfie aduse în Capitală.

Detalii despre modul de lucru al grupării infracționale

Sursele judiciare aratăcăgruparea acționa în baza unui cod impus de interlopul Adrian Marin Botez, zis „Å¢âță”.

ÃŽnainte de a fi acceptați în bandă, oamenii lui Botez trebuiau săsemneze un regulament, care conținea obligații și sancțiuni, și săcompleteze un formular în care menționau date legate de familie și situația medicală. La acest dosar era atașatăși o fotografie și fire de păr, pentru ca, în caz de nevoie, săfie indentificați dupăADN. Aceste măsuri sunt impuse, de altfel, și cadrelor militare.

Procurorii au ajuns la concluzia cămembrii grupării închiriau, de regulă, case care aveau curte, dar aceasta nu erau folosite niciodată. Toate imobilele în care se făceau antrenamente aveau geamuri izolate cu folie neagră, iar hoții erau aduși la aceste locații cu pungi de culoare închisăpe cap, au mai menționat sursele citate.

Toate activitățile grupării se desfășurau în interiorul casei, unde erau amenajate săli de antrenament ce conțineau aprate de forță. Alimentația și obiectele necesare întreținerii persoanelor care aderau la aceastăgrupare infracționalăerau asigurate de iubitele și concubinele liderului grupării, mai spun sursele citate.

Potrivit oamenilor legii, spargerile se făceau dupăun program stabilit în detaliu. Astfel, doi membri ai bandei, îmbrăcați cu haine scumpe, uneori chiar și în costume Armani, intrau în magazinul care urma săfie spart. Ei imobilizau paznicul sau paznicii magazinului, iar mai apoi, intrau alți membri ai grupării care, folosindu-se de ciocane, baroase sau topoare spărgeau toate vitrinele. Ulterior, în incinta magazinului intrau alte persoane care aveau ghiozdane poziționate în față, în care puneau toate bijuteriile luate din vitrine.

Sursele citate explicăfaptul cătaberele grupării se regăseau la periferiile orașelor în care urmau sădea spargerile. Dupăce furau din magazine, fiecare membru al clanului pleca într-o direcție diferităfațăde ceilalți hoți.

Anterior spargerilor, infractorii săpau gropi, în care ascundeau, ulterior, bunurile furate. Mai apoi, venea un alt membru care lua „prada” și astupa groapa.

Procurorii DIICOT au făcut, joi, 54 de percheziții, la o rețea de hoți, coordonatăde interlopul Adrian Marin Botez, persoanele vizate fiind suspectate că, în ultimii doi ani, au furat bijuterii și ceasuri în valoare totalăde aproximativ zece milioane de euro, din magazine de lux din Europa.

Înurma acțiunii, vor fi duse la audieri 22 de persoane, suspectate de tâlhărie și furt.

Hoții au acționat, în ultimii doi ani, în țări precum Belgia, Andorra, Germania, Austria, Olanda, Croația sau Slovenia, ei furând, din magazine de lux, bijuterii și ceasuri, în valoare totalăde zece milioane de euro, conform anchetatorilor.

Gruparea era organizatădupăreguli militare și, mai mult decât atât, liderul acestei rețele a înființat „Academia infractorilor români”, potrivit sursei citate.

Liderul Academiei, eliberat „din greșeală„ de polițiști

Liderul acestei rețele organizate era interlopul Adrian Marin Botez, prins în 16 ianuarie, dupăce a fost căutat mai mult de șase luni, el fiind eliberat din arestul Capitalei, deși fusese condamnat la zece ani de închisoare pentru căa încercat săîl omoare pe Dumitru Mironescu.

Adrian Marin Botez a fost lăsat săplece de subofițeri de la arestul Poliției Capitalei, deși primiserăo minutăde la ÃŽnalta Curte de Casație și Justiție în care se arăta căAdrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare.

Cei trei subofițeri de la arestul Poliției Capitalei care l-au lăsat liber pe Adrian Botez, dupăce acesta a fost condamnat definitiv pentru căa încercat săîl omoare pe Dumitru Mironescu, sunt cercetați de procurorii Parchetului Judecătoriei Sectorului 4, pentru neglijențăîn serviciu.

Cercetările au fost deschise dupăce, în noaptea de 30 iunie spre 1 iulie 2014, la arestul Poliției Capitalei a venit o minutăde la ÃŽnalta Curte de Casație și Justiție în care se arăta căAdrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare. Angajații de la arest ar fi interpretat în mod greșit documentul trimis de instanțăși ar fi crezut căBotez trebuie de fapt pus în libertate, astfel căacesta a fost eliberat în acea noapte. Adrian Botez a fost dat atunci în urmărire, polițiștii reușind săîl prindădupămai bine de șase luni.

Eliberarea din greșealăa lui Adrian Botez a determinat luarea unor măsuri speciale de protecție pentru șeful Parchetului de pe lângăTribunalul Bacău, Felix Bănilă, și pentru familia acestuia. Protecția pentru Felix Bănilăa fost luatăla solicitarea acestuia, dupăce prim-procurorul a primit pe adresa Parchetului o scrisoare de amenințare din partea interlopului băcăuan, expediatădin arestul Poliției Capitalei cu o noapte înainte ca acesta săfie eliberat din greșeală. Șeful Parchetului Bacău este cel care a desfășurat ancheta în dosarul în care Adrian Botez, zis „Å¢âță”, a fost condamnat pentru tentativăde omor.

Înurma verificărilor interne făcute de Poliția Romînă, Mihai Pruteanu, care se afla atunci la conducerea Poliției Capitalei, a fost sancționat cvu avertisment. Ulterior, Pruteanu a fost eliberat din funcție, la cerere, de ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea.

Adrian Marin Botez, zis „Å¢âță”, și alți șapte bărbați care, în 2011, au vrut să-l omoare pe Dumitru „Puiu” Mironescu au fost condamnați definitiv, în 30 iunie 2014, la pedepse cu executare cuprinse între nouăși doisprezece ani de închisoare, în dosarul cunoscut ca „Bariera”.

Ceilalți șapte condamnați – Claudiu Laurențiu Păvalucă, Cătălin Bogdan Rusu, Constantin Manea, Vlăduț Romeo Zîmbrean Sbranca, Vasile Stoleru, Valentin Dorin Păvălucăși Constantin Cătălin Crăciun – erau toți în arest la data condamnării definitive.

Adrian Marin Botez, dat în urmărire naționalădin mai 2011, fusese prins în apropierea instanței supreme, în luna mai 2014, chiar în ziua când se judeca dosarul său de tentativăde omor, ulterior fiind dus în arestul Poliției Capitalei.

Dumitru Puiu Mironescu a fost victima unei tentative de asasinat, în 14 februarie 2011, în zona trecerii la nivel cu calea feratăde la Lilieci, din municipiul Bacău, agresiune comisăde mai multe persoane din anturajul lui Adrian Botez.

Adrian Botez îl considera pe Dumitru Mironescu implicat în asasinarea lui GheorghițăMararu, care a fost împușcat de Cristian Chilat, zis „Falău”, în noiembrie 2010, în răfuiala de la Cafe Latino, din municipiul Bacău. Înaprilie 2012, Falău a fost condamnat definitiv la 19 ani de închisoare pentru omor calificat, tentativăla omor calificat și nerespectarea regimului armelor.

sursa: Mediafax

Comments

comments