Suvenir istoric | 22 iulie- Muzeul Național al Banatului – Femeia în Roșu
Din când în când, istoria lumii trece și prin Banat. În arhivele FBI apare drept Anna Sage. În presa americană a rămas pentru totdeauna „The Woman in Red”. În Banat era Ana Cumpănaș, femeia născută la Comloșu Mare care avea să intre, aproape fără voie, într-unul dintre cele mai celebre episoade din istoria Statelor Unite.
22 iulie 1934. Chicago. În fața cinematografului Biograph, John Dillinger, „Inamicul public nr. 1”, pășește liniștit spre ieșire. Lângă el merge Ana. Presa avea să spună că roșul hainelor ei l-a făcut ușor de recunoscut. Câteva clipe mai târziu răsună focurile de armă. Dillinger cade sub gloanțele agenților federali, iar numele Anei Cumpănaș începe propria lui călătorie prin ziare, cărți, filme și legende. În mai 1936, expulzată din Statele Unite, revine în România. În trenul care o aduce spre Timișoara, un reporter al Ilustrațiunii Române îi ia unul dintre puținele interviuri acordate vreodată. Întrebată despre ziua care i-a schimbat viața, răspunde fără dramatism: „Poliția îmi promisese că-l va captura viu. Când l-au împușcat în fața mea, am avut un moment de mare groază. Omul acesta murise din pricina mea.” Spunea că își dorește o viață liniștită la Comloșu Mare, o fermă și un nume care să apară pe sticlele cu lapte și pe lăzile cu ouă, „Ana Cumpănaș”. America rămânea în urmă. Cel puțin așa spera.
Moartea ei, la Timișoara, în 1947, a deschis un ultim capitol. Documentele istorice oferă puține răspunsuri. În schimb, legendele au prins rădăcini. S-a vorbit despre răzbunare, despre un ac înfipt în ceafă, despre un bilet lăsat pe ușă, despre un sfârșit care părea desprins dintr-un film noir. Nimic nu a fost dovedit pe deplin. Tocmai această umbră de mister i-a păstrat povestea vie. Astăzi, Ana Cumpănaș rămâne unul dintre cei mai surprinzători bănățeni ajunși în marile povești ale secolului XX. O femeie din Comloșu Mare care a schimbat, pentru câteva secunde, destinul celui mai vânat om al Americii și a intrat, fără să știe, în legenda unei lumi întregi.
sursa: Muzeul Național al Banatului
