Sfântul Vasile, unul dintre cei mai importanți sfinți ai Bisericii Ortodoxe, considerat păzitor de duhuri rele, este serbat în prima zi din noul an, cu urări și petrecere, considerându-se căașa cum este musafirul din aceastăzi, bogat sau sărac, așa va fi omul tot anul.
Întradiția românilor, Anul Nou, întâmpinat, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, se mai numește Revelion sau seara Sfântului Vasile. Se spune căîn noaptea de Sfântul Vasile cerul se deschide de trei ori pentru câte o clipă.
De asemenea, se spune căpe Iisus Hristos îl cheamăVasile: Iisus Hristos s-a născut de Crăciun, iar la o săptămînă, de Sfântul Vasile, a fost botezat în legea cea veche și a primit numele „Vasile”. Numele Hristos (creștin) i-a fost pus la vârsta de 30 de ani, când a fost botezat.
Întradiția popularăse spune căSfântul Vasile s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou. Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoțel, i-a legat la toartăo crenguțăde busuioc și s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sfântul Vasile existăobiceiul de a ura.
Înziua de Anul Nou, copiii umblăcu Sorcova din casăîn casă, în special pe la cunoscuți, urându-le viațălungă, sănătate și prosperitate. Sorcova era confecționată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vișin, prun) sau de trandafir, tăiate și puse în apăla înmugurit și înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moș Nicolae (6 decembrie). Apoi, sorcova a început săfie realizatădintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lînă, cu betealăși cu un fir de busuioc în vârf. ÎnBucovina, sorcova are atașat un colopoțel.
Sorcova, simbol al vegetației de primăvară, este făcutăastăzi din hârtie coloratăși flori artificiale. Copiii, dupăce își sorcovesc părinți și rudele apropiate, pornesc, câte doi-trei, colindatul prin vecini. Întimpul uratului, aceștia ating ritmic cu Sorcova ușa sau fereastra, dacăse colindăafară, sau corpul gazdelor, dacăse colindăînăuntru. Dupăterminarea colindatului, Sorcova se păstreazăpeste an, ca un lucru sfânt, agățatăde peretele de la răsărit al casei, la icoanăsau în alt loc curat al gospodăriei.
De asemenea, în prima zi a noului an, se păstreazăîn unele zone obiceiul colindatului cu o căpățânăde porc, împodobităcu panglici și mărgele, tradiție denumită”Colindul cu Vasilica” (Siva). Dupăterminarea colindatului, ceata se strânge la o cârciumăpentru a chefui. Apoi, colindătorii se despart, dezgătind căpățâna și luându-și fiecare ce a pus, iar din ea fac un prânz, pentru ca obiceiul săfie închis pentru anul respectiv.
Un alt obicei este cel al Dezlegării Anului. Grupuri mici sau cete de feciori dezleagăanul și rodul colindând pe ulițe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forțelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele și animalele dăunătoare recoltei. De asemenea, feciorii dezleagăși cununiile, cu un descântec: „Slobozim câșlegiile/ Sămărităm fetele/ Umblați, feciori,/ Săfie pețitori”.
Întradiția popularăse mai spune căașa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, așa va fi omul tot anul.
Tot în ziua de Sfântul Vasile se zice căeste bine săbei mult vin, existând credința căatât cât va bea omul în aceastăzi va avea sânge în obraz în timpul anului.
Tradiția popularăspune căde Anul Nou se înnoiesc toate și de aceea oamenii trebuie ca în prima zi din an să-și punăun gând bun, ca săle meargăbine tot anul: „Atunci săte păzești sănu te superi, sănu te sfădești, săfii vesel și tot anul așa vei fi”.
Pentru ca familiei să-i meargăbine tot anul și săaibăspor, în popor existăobiceiul ca în ziua de Anul Nou săse fiarbăîn oalăun cap de porc, pentru căașa cum porcul râmănumai înainte, tot așa va merge și omul spre belșug.
Tot la Anul Nou, pe nemâncate, fiecare om trebuie săia în mânăunealta cu care lucreazăîn timpul anului și s-o mânuiascăde trei ori, pentru spor la lucru în anul ce vine.
Și în ceea ce privește vremea, tradiția popularăare numeroase interpretări. Astfel, conform tradițiilor, cum este ziua de Anul Nou așa va fi tot anul: bun sau rău. De asemenea, credința popularăspune că, dacăîn ziua de Anul Nou e ger mare și dacăpe zăpadăse văd multe steluțe, e semn căanul ce urmeazăva fi bun și vor fi multe cununii. De asemenea, dacăîn ziua de Sfântul Vasile ninge, anul ce urmeazăva fi unul îmbelșugat, iar dacăeste senin și geros, oamenii vor fi sănătoși pe parcursul anului. Totodată, se spune că, dacănoaptea de Anul Nou este „linăși senină”, este un semn cănoul an va fi unul bun.
Sfântul Vasile cel Mare a trăit între anii 330 și 379, în vremea împăratului Constantin. Sfântul Vasile s-a născut în Cezareea Capadochiei, din părinți credincioși și înstăriți, Emilia și Vasile, tatăl său fiind dascăl în cetate. Iubitor de învățăturăși înzestrat pentru carte, Sfântul Vasile și-a îmbogățit cunoștințele învățând în școlile din Cezareea, Bizanț și Atena, la cea din urmăcunoscându-l pe Sfântul Grigorie de Nazians, cu care a legat o strânsăprietenie. A fost înălțat la rangul de arhiepiscop al Cezareei în anul 370, în vremuri grele pentru biserică. ÃŽntre scrierile sale de mare importanțăteologică, la loc de cinste este „Liturghia Sfântului Vasile cel Mare”.
Sfântul Vasile este unul dintre sfinții care au făcut minunile cele mai mari. El este primul ierarh care a întemeiat, pe lânga biserici, aziluri și spitale pentru săraci, leprozerie și un așezământ pentru recuperarea prostituatelor. A murit în ziua de 1 ianuarie a anului 379, când încănu împlinise 50 de ani, intrând în istoria creștinăcu numele de Sfântul Vasile cel Mare.
Aproximativ 595.000 de români, majoritatea bărbați, își vor sărbători onomastica în prima zi din 2015, cu ocazia Sfântului Vasile, potrivit statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul MAI, citatăde Mediafax.
Astfel, 593.906 de cetățeni români, dintre care 505.906 bărbați și 88.000 de femei, poartănumele Sfântului Vasile.
Din totalul româncelor, 84.606 se numesc Vasilica, 1.890 – Vasilca, 557 – Vasila, iar 947 – Sica.
Majoritatea bărbaților care își sărbătoresc onomastica azi, respectiv 484.541, se numesc Vasile, 20.228 – Vasilică, 229 – Silică, iar 80 – Vasi.
.gif)
