Miercuri, Palatul Baroc din Timișoara a găzduit Vernisajul expoziției de gravuri „REMBRANDT – Apogeul Artei Gravurii„ în prezența Excelenței Sale Anke ter Hoeve, consilier al ambasadei Olandei în România și adjunct al ambasadorului, a primarului Timișoarei, Nicolae Robu, a directorului Muzeului de ArtăTimișoara, Victor Neumann și a curatorului expoziției și reprezentantul colecției Euro Art Luxembourg, Thomas Emmerling.
Îndeschidere, artiștii Operei Naționale Române Timișoara au delectat audiența cu un concert de pian și voce, un program special realizat pentru acestăocazie.
Expoziția este însoțităde un catalog complex, în limbile românăși engleză.
„Cum se explicăaceastă„vizită„ a lui Rembrandt la Timișoara, respectiv de ce opera graficăa marelui va fi expusăexpusăîn Palatul Baroc din orașul de pe Bega? Este aceasta o ocazie de a re-descoperi, a reciti și a înțelege vocația și identitatea culturalăa Olandei și a Occidentului? Este vorba de o reorientare culturală, în sensul multiplicării relațiilor Estului cu Vestul și al apropierii românești de paradigma occidentală? Sau, în discuție este acceptarea unei subordonări structurale fațăde curentele artistice și de idei dominante?
Expoziția Rembrandt – apogeul artei gravurii, pusăla dispoziția publicului de Euro Art Luxembourg în cooperare cu Muzeul de ArtăTimișoara, face parte dintr-un program prin care dorim săarătăm cum operele artistice și științele umaniste produc schimbări majore în vocabularul istoric, generînd un raport înnoitor între <spațiul experienței> și <orizontul așteptării>. Creația rembrandtianăeste una profund individuală, dar și una a mediului care a făcut-o posibilă, anume acela al Èšărilor de Jos atunci cînd, în secolul al XVII-lea -, fuseserăputerea dintîi a lumii.
ÃŽntr-o instituție avînd o producție intelectualăatractivă, așa cum cred căeste Muzeul de ArtăTimișoara, nu poate absenta trimiterea la arta marilor maeștri, la prestigioasele creații ale umanismului, la magia, mitologia și știința ce au conturat reperele societății contemporane. O expoziție Rembrandt pune în luminăo întreagăistorie, iar o datădescoperite și înțelese moștenirile ei vom observa mai exact ce este posibil sau imposibil de gîndit la un moment dat.
Înreflecțiile formulate în albumul intitulat Eu jucîndu-măde-a Rembrandt, Corneliu Baba asocia artei olandezului muzica lui Beethoven, stăruind asupra înrudirii dintre „orchestrația umbrei și luminei„, găsind similaritățile lor în “vocea poruncitoare a destinului„ și în “așteptarea dramatică„. Recitindu-l pe Rembrandt expus în marile colecții ale lumii, Corneliu Baba este impresionat de forța operei acestuia, de durata lungăîn care ea se așează: “Lumina zilei va străbate mereu și azi ca și atunci pe vremea lui, prin ochiuri de geam și va cădea la fel pe chipurile oamenilor, pe obiecte de metal, pe faldurile mătăsurilor sau ale catifelelor, va desena pe ziduri umbre adînci sau ușoare. Lumina va lupta cu întunericul dupăaceleași legi imuabile spre a cuceri fiecare hegemonia„.
Expoziția de gravuri a celebrului artist organizatăde Muzeul de ArtăTimișoara în cooperare cu Euro Art Luxembourg conține un strălucit fragment din opera unui vizionar căruia lumina îi este cel mai de seamăideal. Însaloanele Palatului Baroc din Timișoara revedem articulațiile de cîmpuri din secolul de aur al Olandei, mărturia universalăa unui timp și a unui spațiu inimitabile. E o iluzie retrospectivă, fărăde care însănu vom afla nicicînd cum s-au născut competențele rare ale ființei umane, cum s-a legitimat o creație și cum a dobîndit prin ea însăși un mare grad de autonomie„ – Prof. Dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de ArtăTimișoara.
.gif)
