PSD își asumă oficial rolul central în formarea viitorului guvern și intră în negocierile de la Palatul Cotroceni cu un mandat clar: fie un guvern minoritar condus de social-democrați, fie un executiv construit în jurul PSD, cu participarea altor formațiuni politice.
Decizia a fost luată luni, la Sinaia, în cadrul Consiliului Național al PSD, unde conducerea partidului a adoptat rezoluția intitulată „Asumarea responsabilității guvernării de către Partidul Social-Democrat”.
Mesajul transmis de social-democrați este fără echivoc: PSD nu va susține un guvern din care nu face parte și este pregătit să negocieze cu formațiunile parlamentare pentru construirea unei majorități.
În paralel, președintele Nicușor Dan ar urma să reia marți negocierile cu liderii partidelor, iar surse politice susțin că România ar putea avea un nou guvern până la finalul acestei săptămâni.
Două variante pentru PSD
Social-democrații merg la Cotroceni cu două scenarii.
Prima variantă este formarea unui guvern minoritar PSD, cu un premier propus de partid. În acest scenariu, unul dintre numele aflate în prim-plan este cel al lui Sorin Grindeanu, președintele PSD.
A doua variantă este un guvern politic construit în jurul PSD, în care să intre și alte formațiuni dispuse să participe la guvernare. În cazul în care această formulă va fi agreată, social-democrații ar putea accepta un premier independent.
Printre numele vehiculate pentru funcția de premier independent se află Eugen Tomac, despre care surse politice susțin că ar fi favoritul președintelui Nicușor Dan. Tomac a mai fost nominalizat în trecut pentru această funcție, însă nu a ajuns atunci până la votul din Parlament.
Alte variante luate în calcul sunt Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, și Radu Burnete, consilier prezidențial pe probleme economice.
Cum s-ar putea forma majoritatea
Marea problemă rămâne însă majoritatea parlamentară necesară pentru instalarea guvernului.
În scenariul unui executiv controlat de PSD, UDMR ar putea susține de această dată formula propusă de social-democrați. O eventuală majoritate ar putea fi completată de liberalii din tabăra care se opune conducerii lui Ilie Bolojan, precum și de grupul parlamentar al minorităților naționale.
Surse politice indică și posibilitatea unor voturi venite din partea unor grupuri suveraniste, precum PACE și Uniți pentru România.
Într-un scenariu-limită, parlamentari AUR ar putea vota individual pentru instalarea guvernului, chiar dacă partidul condus de George Simion nu ar intra efectiv la guvernare.
Calculul este unul extrem de strâns: în această configurație, guvernul ar putea ajunge la limita celor 233 de voturi necesare pentru învestire.
PNL și USR amenință cu opoziția
Planul PSD complică însă și mai mult negocierile din coaliția actuală.
PNL și USR au propriul candidat pentru funcția de premier, în persoana lui Siegfried Mureșan, iar liderii celor două partide au transmis că nu sunt dispuși să voteze un guvern controlat de PSD.
Ilie Bolojan și Dominic Fritz au anunțat că, în cazul în care PSD va prelua controlul viitorului executiv, PNL și USR sunt pregătite să treacă în opoziție.
Astfel, negocierile de la Cotroceni se transformă într-o adevărată confruntare pentru controlul viitorului guvern: PSD încearcă să-și construiască propria majoritate, în timp ce PNL și USR încearcă să păstreze o formulă de guvernare în jurul partidelor de dreapta.
„Decalogul național” al PSD
Pe lângă mandatul politic pentru negocierile privind formarea guvernului, PSD a adoptat la Sinaia și un program cu zece priorități pe care social-democrații le consideră esențiale pentru viitorul executiv.
Partidul susține că România are nevoie urgent de un guvern legitim și cu puteri depline, capabil să ia decizii într-un context economic și social dificil.
Cele zece direcții propuse sunt:
1. Refacerea sistemului energetic și valorificarea resurselor României;
2. Securitatea națională, apărarea și industria de profil;
3. Reindustrializarea, capitalul productiv și finanțarea pentru dezvoltare;
4. Colectarea corectă a veniturilor, combaterea fraudei și disciplina bugetară;
5. Reforma statului și servicii publice care funcționează;
6. Muncă, venituri, coeziune socială și demografie;
7. Educație, sănătate, competențe și cercetare;
8. Agricultură, hrană, irigații și dezvoltare rurală;
9. Infrastructură și investiții strategice;
10. România europeană și euroatlantică.
Prin această rezoluție, PSD încearcă să transforme criza politică într-o oportunitate de revenire la conducerea executivului.
Social-democrații spun că sunt pregătiți să discute cu toate forțele politice democratice din Parlament și să construiască majorități în jurul obiectivelor stabilite la Sinaia.
Miza următoarelor zile este însă una decisivă: dacă PSD reușește să strângă cele 233 de voturi necesare, România ar putea avea un guvern controlat de social-democrați chiar la începutul acestei săptămâni. Dacă negocierile eșuează, criza politică riscă să se prelungească, iar președintele Nicușor Dan va trebui să găsească o nouă formulă pentru ieșirea din impas.
