Aproape cinci milioane de alegători, reprezentând 27,21% din totalul celor înscriși în listele electorale, s-au prezentat la urne, la nivel național, pânăla ora 13.00, potrivit datelor preliminare actualizate privind prezența la vot centralizate la BEC, în primul tur prezența fiind de 20,78%. Secțiile de votare pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale 2014 s-au deschis, duminică, la ora 07.00, fiind așteptați la vot 18.281.625 de alegători.
UPDATE 13:50 – Prezențăla vot, ora 13.00, date preliminare actualizate: 27,21% la nivel național
Aproape cinci milioane de alegători, reprezentând 27,21% din totalul celor înscriși în listele electorale, s-au prezentat la urne, la nivel național, pânăla ora 13.00, potrivit datelor preliminare actualizate privind prezența la vot centralizate la BEC, în primul tur prezența fiind de 20,78%.
UPDATE 13:00 – Prezențăla vot, date preliminare ora 13.00: 25,05% la nivel național
Peste 4,5 milioane de alegători, reprezentând 25,05% din totalul celor înscriși în listele electorale, s-au prezentat la urne, la nivel național, pânăla ora 13.00, potrivit datelor preliminare privind prezența la vot centralizate la BEC, prezențăpeste cea din primul tur, care a fost de 20,78%.
Potrivit datelor menționate, 4.579.896 de alegători s-au prezentat la urne pânăla ora 13.00.
Cea mai mare prezențăeste înregistratăîn județele Ilfov (peste 30%), Teleorman, Olt, Constanța, Dolj, Dâmbovița (peste 29%).
Cea mai slabăprezențăla vot s-a înregistrat în județele Harghita – 17,59% și Covasna – 18,51%.
La turul II al alegerilor prezidențiale din 2009, pânăla ora 13.00 își exprimaserăopțiunea prin vot 24,01% dintre alegătorii înscriși în listele electorale.
UPDATE 10:30 – Prezențăla vot, date preliminare ora 10.00: 8,52% la nivel național
Peste 1.500.000 de alegători, reprezentând 8,52% din totalul celor înscriși în listele electorale, s-au prezentat la urne, la nivel național, pânăla ora 10.00, potrivit datelor preliminare privind prezența la vot centralizate la BEC, prezențăpeste cea din primul tur, care a fost de 6,55%.
Potrivit datelor menționate, 1.557.859 de alegători s-au prezentat la urne pânăla ora 10.00.
Cea mai mare prezențăeste înregistratăîn județele Olt și Teleorman, peste 11%, alte județe fruntașe fiind Călărași, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Ilfov, Mehedinți, peste 10%.
Cea mai slabăprezențăla vot s-a înregistrat în județele Harghita – 4,69% și Covasna – 5,28%.
La turul II al alegerilor prezidențiale din 2009, pânăla ora 10.00 își exprimaserăopțiunea prin vot 7,52% dintre alegătorii înscriși în listele electorale.
UPDATE 10:00 Bihor: Numărul cererilor de urnămobilă, aproape dublu fațăde primul tur al alegerilor
Peste 3.100 de bihoreni au făcut cereri pentru a vota cu urna mobilă, la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, în timp ce la scrutinul din 2 noiembrue au existat aproximativ 1.700 de solicitări pentru urna mobilă, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Prefectul județului Bihor, Claudiu Pop, a declarat, duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX, că3.115 persoane au cerut urna mobilă, cele mai multe fiind internate în spital.
Înurmăcu douăsăptămâni, cu urna mobilăau votat 1.718 persoane.
ÎnBihor, fațăde primul tur de scrutin, când pe listele electorale permanente erau înscrise 505.204 persoane, la cel de-al doilea tur numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale permanente este de 505.166 persoane.
Înjudeț, toate cele 651 secții de votare au fost deschise la ora 7.00, fărăniciun fel de incident.
UPDATE 8:15 Suceava: Peste 2.300 de cereri de urnămobilă; la primul tur au votat cu urna mobilă1.449 suceveni
Peste 2.300 de suceveni au făcut cereri pentru a vota cu urna mobilă, jumătate dintre aceștia fiind internați în spitalele din județ, transmite corespondentul MEDIAFAX.
La primul tur de scrutin au votat cu urna mobilă1.449 de suceveni.
Potrivit prefectului de Suceava, Florin Sinescu, au fost înregistrate 2.343 de cereri de urnămobilă, din care 1.180 din spitale.
Conform prefectului de Suceava, Florin Sinescu, înainte de deschiderea secțiilor de votare au existat câteva probleme legate de alimentarea cu energie electricăîn localitățile Slatina, Fălticeni și la Secția nr. 32 din Suceava, însăavariile au fost remediate.
Înjudețul Suceava, pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale au fost amenajate 553 de secții de votare, fiind așteptate la vot 580.656 de persoane.
UPDATE 7:00 Secțiile de votare s-au deschis
Secțiile de votare pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale s-au deschis, fiind așteptați la vot 18.281.625 de alegători.
Numărul alegătorilor este mai mic cu aproape 3.000 fațăde primul tur al alegerilor prezidențiale.
Conform ultimei raportări a Autorității Electorale Permanente, copiile de pe listele electorale permanente cuprind 18.281.625 de alegători, fațăde 18.284.326 de cetățeni români cu drept de vot înscriși în copiile de pe listele electorale permanente de la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2 noiembrie.
Cei 18.281.625 de alegători vor putea vota în 18.550 de secții de votare. Pentru acest scrutin au fost tipărite 20.945.068 de buletine de vot și 11.808.375 de timbre autocolante, care au fost predate sâmbătăpreședinților birourilor electorale ale secțiilor de votare. Numărul ștampilelor a rămas același ca și la primul tur al alegerilor, respectiv 94.220.
Votul se va desfășura în aceleași secții care au fost organizate și pentru primul tur al alegerilor, în aceleași locuri și sub autoritatea acelorași birouri electorale.
Secțiile de votare se închid la ora 21.00.
Procesul de votare la cel de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea președintelui României a început în afara țării sâmbătă, la ora 20.00, primul român votând la secția de votare organizatăîn Noua Zeelandă(Auckland), având în vedere diferența de fus orar.
Au drept de vot cetățenii români care au 18 ani, împliniți pânăîn ziua alegerilor inclusiv, cu domiciliul sau reședința în țarăsau în străinătate. Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătoreascădefinitivă, la pierderea drepturilor electorale.
Alegătorii vor vota la secțiile la care sunt arondați potrivit domiciliului. Persoanele care în ziua votării se vor afla în alte localități decât cele de domiciliu vor putea vota la orice secție din țară, însănumai dupăce vor declara în scris, pe propria răspundere, cănu au mai votat și nu vor mai vota la acest tur de scrutin.
Persoanele care voteazăde douăsau de mai multe ori, ori voteazăfărăa avea acest drept riscăîntre șase luni și trei ani de închisoare. Aceeași pedeapsăeste prevăzutăși pentru persoanele care oferăbani, ori diverse bunuri pentru a convinge alegătorii săvoteze sau nu un anumite candidat.
Alegătorii netrasportabili vor putea vota prin intermediul urnei speciale, pe baza unei cereri scrise adresate președintelui Biroului Electoral al secției de votare, solicitări care trebuie depuse cel mai târziu pânăn preziua alegerilor.
Persoanele reținute, arestate preventiv, ori condamnate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale vor putea vota dupăce vor face cereri în acest sens către directorul penitenciarului sau centrului de arest.
Persoanele arestate la domiciliu vor putea primi urna mobilădacăvor face cereri către președinții secțiilor de votare, însoțite de o copie a hotărârii judecătorești prin care s-a decis măsura respectivă, precum și de o copie a încheierii prin care s-a respins cererea de a permite părăsirea domiciliului.
Cetățenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se aflăîn România pot vota la orice secție de votare din țară. Ei vor fi înscriși pe tabele electorale.
Românii care duminicăse vor afla în străinătate pot vota la secțiile de votare organizate în afara țării.
Alegătorii care merg la secțiile de votare din străinătate vor completa un formular al declarației pe proprie răspundere privind faptul cănu au mai votat și nu vor mai vota la altăsecție de votare.
Declarația pe propria răspundere necesarăpentru românii care voteazăîn străinătate poate fi completatăîn afara secției, urmând a fi datatăși semnatăîn fața membrilor biroului electoral al secției de votare. Aceastădeclarație este disponibilăatât pe site-ul MAE, cât și pe cel al Biroului Electoral Central.
Și alegătorii din țarăcare voteazăîn altălocalitate decât cea de domiciliu pot folosi formulare ale declarației de pe site-ul BEC, potrivit unei decizii a Biroului de interpretare a Legii 370. Îndecizie se aratăcăeste obligatorie datarea și semnarea acestei declarații în fața membrilor biroului electoral al secției de votare.
Cetățenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se aflăîn țarăîși pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în România în baza unuia din următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea electronicăde identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare.
Cetățenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se aflăîn străinătate își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar sau titlul de călătorie, cărții de identitate și a cărții electronice de identitate, valabile în ziua votării.
Alegătorul prezintăactul de identitate președintelui biroului electoral al secției de votare sau membrului desemnat de acesta, care verificădacăalegătorul este înscris în copia de pe lista electoralăpermanentă, dupăcare alegătorul semneazăîn listăla poziția destinatăacestuia.
Înbaza semnăturii în copia de pe lista electoralăpermanentăsau în lista suplimentară, dupăcaz, președintele sau membrul biroului electoral al secției de votare desemnat de acesta îi încredințeazăalegătorului buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT”, pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot. Alegătorii voteazăseparat în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde prenumele și numele candidatului pe care îl votează.
Dupăce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele astfel încât pagina netipărităcare poartăștampila de control sărămânăîn afarăși le vor introduce în urnă, având grijăsănu se deschidă. ÃŽndoirea greșităa buletinului nu atrage nulitatea acestuia.
La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greșit ștampila cu mențiunea „VOTAT”, dar nu a introdus buletinul în urnă, președintele biroului electoral al secției de votare îi poate elibera, numai o singurădată, un nou buletin, reținând și anulând buletinul inițial.
Ștampila încredințatăpentru votare se restituie președintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secției de votare desemnați de acesta, care aplicăpe actul de identitate a alegătorului ștampila cu mențiunea „VOTAT” sau un timbru autocolant, dupăcaz, și înscriu data scrutinului.
Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicatăștampila de control a secției de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicatăștampila cu mențiunea „VOTAT”, buletinele de vot la care ștampila cu mențiunea „VOTAT” este aplicatăpe mai multe patrulatere sau în afara acestora.
Votul este valabil exprimat în cazul în care, deși ștampila cu mențiunea „VOTAT” aplicatăa depășit limitele patrulaterului, opțiunea alegătorului este evidentă, în cazul în care tușul s-a imprimat și pe cealaltăparte a foii pe care a fost aplicatăștampila cu mențiunea „VOTAT”, precum și în situația în care ștampila a fost aplicatăde mai multe ori în același patrulater sau atât într-un patrulater, cât și în afara oricărui alt patrulater.
Efectuarea de ștersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora. Buletinele de vot nule nu intrăîn calculul voturilor valabil exprimate.
Primul înscris pe buletinul de vot este candidatul Alianței electorale PSD-UNPR-PC Victor Ponta, urmat de candidatul Alianței Creștin Liberale PNL-PDL, Klaus Iohannis.
Potrivit legii, în turul al doilea al alegerilor, ordinea candidaților pe buletinele de vot se stabilește în funcție de numărul voturilor obținute la primul tur. În2 noiembrie, candidatul PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, a obținut 40,44% din voturi (3.836.093 voturi), iar candidatul ACL, Klaus Iohannis, 30,37% (2.881.406 voturi).
La ora 21.00, președintele biroului electoral al secției de votare declarăvotarea încheiatăși dispune închiderea sălii unde se votează. Alegătorii care la ora 21.00 se aflăîn sala unde se voteazăpot săîși exercite dreptul de vot. Dupăînchiderea sălii unde se votează, președintele, în prezența membrilor biroului electoral, efectueazăoperațiunile de numărare a buletinelor de vot și de consemnare a rezultatului votării.
Înurma celui de-al doilea tur de scrutin, va fi declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.
Rezultatele scrutinului sunt centralizate de Biroul Electoral Central, care poate dispune renumărarea voturilor într-o secție de votare sau refacerea centralizării voturilor și a rezultatului alegerilor în situația în care constatăcăau fost comise erori sau existăneconcordanțe între datele consemnate în procesele-verbale.
Dupăvotare și centralizarea voturilor, Biroul Electoral Central înainteazăla Curtea Constituționalăprocesul-verbal constatator pentru fiecare tur de scrutin.
Curtea Constituționalăvalideazărezultatul, asigurăpublicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I și valideazărezultatul alegerilor pentru președintele ales. Actul de validare se întocmește în trei exemplare – unul rămâne la Curtea Constituțională, unul se prezintăParlamentului pentru depunerea jurământului prevăzut de Constituție, iar al treilea se înmâneazăcandidatului ales.
Potrivit legii, Curtea Constituționalăpoate anula alegerile dacăvotarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudăde naturăsămodifice atribuirea mandatului.
Cererea motivatăde anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice sau electorale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării.
Candidatul a cărui alegere a fost validatădepune în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședințăcomună, jurământul de credințăfațăde țarăși popor.
Mandatul Președintelui României, a cărui duratăeste de cinci ani, se exercităde la data depunerii jurământului pânăla depunerea jurământului de către președintele nou ales.
Pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale în întreaga țarăsunt mobilizați peste 58.000 de angajați ai Ministerului Afacerilor Interne – 31.300 de polițiști, 12.500 de jandarmi, 3.600 polițiști de frontierăși 10.000 de pompieri.
.gif)
