PODUL CARE LEAGĂ BANATUL DE CRIȘANA, COPIE LA SCARĂ A CELEBRULUI POD FRANZ JOSEPH DIN BUDAPESTA

Posted on apr. 21 2014 - 11:54am by petre

Unul dintre cele mai valoroase monumente ale Aradului și ale vestului României, monument istoric național, podul Traian din Arad, împlinește anul acesta 104 ani.

În2010, la 100 de ani de la darea în folosință, podul a fost închis circulației, atât rutiere cât și pe linia de tramvai, și a intrat într-un proces de reabilitare generală, în cadrul proiectului de reabilitate a centrului istoric al municipiului Arad, finanțat în proporție de 85% din fonduri europene.

 Înstânga, podul Franz Joseph (Libertatii) din Budapesta iar în dreapta podul Traian din Arad

– Înstânga, podul Franz Joseph din Budapesta iar în dreapta podul Traian din Arad

Lucrările au durat doi ani, iar redarea în folosințăa podului s-a făcut în 24 martie 2012. Trecând peste nelipsitele acuzații la adresa primarului Gheorghe Falcăși a echipei sale, de „inaugurare electorală„, putem spune căpodul s-a născut pentru a treia oară(a doua oarăfiind la câteva luni dupăcel de-al doilea război mondial, când podul a fost dinamitat de trupele germane în retragere), întreaga structurămetalicăfiind reabilitată, alături de refacerea elementelor estetice, a ornamentelor de pe portal, a stâlpilor și a corpurilor de iluminat, a modernizării căii de rulare pentru traficul auto dar și a liniilor cale de tramvai.

Istoria podului Traian

Necesitatea înlocuirii unei vechi pasarele din lemn peste Mureș care lega Banatul istoric, cartierul Aradul nou, de Arad, a făcut ca administrația orașului săpropunăconstruirea unui nou pod, propunere acceptatăde consiliul municipal în 1908, când proiectarea a fost încredințatăSocietății Austriece de Căi Ferate.

Echipa de proiectare a fost condusăde reșițeanul Robert Toth, construcția propriu-zisăfiind realizatăîntre 1910 – 1913. Structura metalicăa fost turnatăși prelucratăla faimoasa fabricăde poduri Kaiserliche und Königliche Privilegierte Österreichische Staatseisenbahngesellschafft – St.E.G. din Reșița.

2

La 11 noiembrie 1910, podul a fost supus probelor finale de greutate și predat autorităților locale arădene.

Desenat și construit în stilul vremii, un secession târziu, podul are forme curbate care dau impresia suspendării, deșii soluția constructivăeste una clasică, de grinzi cu zăbrele, de tip Gerber.

Podul care are o lungime totalăde 185, 1 metri, este structurat pe trei deschideri, douăexterioare de câte 50,05 metri fiecare și una centralăde exact 85,30 metri lungime.

Deschiderile exterioare sunt acoperite de tabliere cu console de câte 20 de metri lungime în deschidere centrală.

Partea carosabilăcompusădin douăbenzi are 8,05 metri lățime iar lățimea totalăa podului între axele grinzilor principale este de 9,8 metri. Înplus, pe laturile exterioare ale grinzilor existădouătrotuare suspendate de 1,5 metri lățime fiecare.

Datorităsoluției structurale adoptate și mai ales a stilului estetic constructiv, podul Traian din Arad este printre puținele de acest gen din Europa și din lume, fapt care îi conferăun plus de valoare pentru patrimoniu local și național.

COPIA LA SCARĂ A PODULUI FRANZ JOSEPH DE PESTE DUNĂRE

Deși de dimensiuni sensibil reduse, aproape de jumătate. Podul Traian din Arad seamănăizbitor cu o mult mai celebrul pod al Libertății (numit inițial Franz Joseph) de pe Dunăre din Budapesta.

Amplasat la capetele sudice al centrelor Budei și Pestei, podul Libertății are o lungime de 333,6 metri și o lățime de 20,1 metri, fiind, la fel ca podul arădean, destinat atât traficului auto cât și celui de tramvai.

4

Proiectat de celebrul inginer al căilor ferate maghiare (MAV) János Feketeházy, podul imităforma unui pod cu lanțuri, la modăîn perioada construcției (1894-1896), dar are o cu totul altăsoluție constructivăa structurii.

Podul a fost inaugurat de împăratul Franz Joseph care a bătut în mod simbolic cu mâna lui ultimul nit, unul din argint. Dupădestrămarea imperiului austro-ungar (care a adus profituri uriașe micuțului stat maghiar și a permis construirea unei capitale de nivel european) ungurii au schimbat denumirea podului în Libertății, cu dubla simbolisticăa eliberării de sub austrieci și de cea a eliberării poporului de către comunismul victorios….

În1945 podul a avut aceeași soartăcu cel arădean, fiind dinamitat de germani, dar cu consecințe mult mai grave, mijlocul podului fiind pur și simplu distrus. Reconstruirea a avut lot în douăetape. Revopsit inițial cu culoarea maro, podul a fost adus la culoarea inițială, cea verde, dupădescoperirea în 1960 în arhive a unor mărturii privind culoarea originală.

3

– Podul Franz Joseph din Budapesta în 1945, dupădinamitarea de către germani

 

 

SIMILITUDINI ÃŽNTRE PODUL DIN ARAD ȘI CEL DIN BUDAPESTA

– Înstânga, podul Franz Joseph din Budapesta iar în dreapta podul Traian din Arad

Primul lucru care frapeazăvăzând ambele poduri este asemănarea izbitoare. Păstrând proporțiile (circa 1/1,8) forma si aspectul sunt aproape identice. Dacăpodul din Budepesta are în vârful celor patru stâlpi ai pilonilor câte o statuie din bronz reprezentând pasărea Turul, din mitologia poporului maghiar (pasăre pe care a visat-o Emese și care, potrivit aceleiași legende, a impregnat-o pe femeie. Așa s-a născut Almos, tata lui Arpad și așa au venit maghiarii in pusta Panonica din Etelkoz, goniti de pecenegii).

La mijlocul traverselor superioare dintre stâlpi, podul împăratului Franz Joseph avea inițial stema imperială, înlocuităapoi de stema maghiară.

La podul Traian din Arad, cei patru stâlpi au deasupra câte o coroanămetalică(coroana bizantinăa Sfântului Ștefan sau Coroana de Oțel a Regatului României) iar intre stâlpi stema municipiului Arad.

Ambele poduri au avut la construcție culoarea verde pe care o au și în prezent, dupăreabilitări.

Deși nu este consemnatăo legăturădirectădintre proiectanții celor douăpoduri, este evident faptul ca ambii provin din școala de inginerie budapestanămarcatăde curentul european iluminat de Gustave Eiffel și de inginerii germani (prusaci sau austrieci).

Deloc de neglijat faptul căRobert Toth, proiectantul podului de la Arad, dupăabsolvirea Liceului Piarist din Timișoara a urmat cursurile Politehnicii din Budapesta dupăcare a făcut stagiu la căile ferate maghiare (Magyar Államvasutak) unde, cu siguranță, l-a cunoscut pe János Feketeházy și lucrările sale

 

Petre Irimuș

Comments

comments

About the Author