Galeria Calina g?zduie?te expozi?ia de pictur? Cosmin Haia?
Bazndu-se pe mijloacele clasice ale picturii, pnza ?i culorile, dar accesnd ?i adjutan?i ca tabla, rugina depus? prin mijloace experimentale, cartonul ambalejelor folosite, fragmente de burlane, ochelari de sudur?, bidoane ?i altele, artistul ?i consolideaz? opera tablou cu tablou.
Cosmin Haia? realizeaz? Ne-stare de fapt prin mult? culoare ?i form?, mbinnd elemente ale picturii tradi?ionale cu elementele tridimensionale, totul animat de personaje diverse, de la protagoni?tii desenelor animate, la politicieni. Personaje ca Pantera Albastr?, Copilu Mar?ipan, Teddy Bear, Insider ?i ceva Grey People al?turi de politicieni de marc? anim? expozi?ia intitulat? Ne-stare de fapt.
Lucr?rile sunt vii ?i surprinz?toare, cu idei la care nici nu te a?tep?i, picturalul tablourilor fiind completat cu obiecte care-l trimit spre tridimensional, lumea plan? ?i fantastic? a fiec?rei picturi fiind completat? cu un obiect smuls banalit??ii ?i reinterpretat, bun?oar? un cot de burlan, ori o ?eav?.
Deschis? la Galeria Calina, expozi?ia Ne-stare de fapt a plasticianului Cosmin Haia? a fost prezentat? publicului de Alina Cristescu ?i Romul Nu?iu.
Alina Cristescu a citit mesajul Alexandrei Titu cu privire la operele expuse: Discursul lui Cosmin Haia? este unul care vizeaz? contemporaneitatea. O vizeaz? critic, ca pe un labirint al semnifica?iilor deviate, ori, () Artistul este convins de urgen?a angajamentului social al creatorului, suspicios fa?? de estetism ?i calofilie, fa?? de concesiile f?cute vandabilit??ii imaginii, de capcanele kitsch-ului, de facila solu?ie a actualit??ii prin suportul mediumului artistic, dar ?i fa?? de re?etele mediumurilor tradi?ionale.
Artistul Romul Nu?iu, cel care a aranjat expozi?ia, a reformulat deschiderea Galeriei Calina fa?? de tinerii arti?ti ?i a vorbit despre lucr?rile artistului Cosmin Haia?. Expozi?ia e foarte incitant? ?i se adreseaz? direct oamenilor, prin culoare, prin form?, prin volum. Este exploatat ?i spectaculos, dar un spectaculos f?r? derapaje. Alexandra Titu a mai remarcat c? stilul lui Cosmin Haia? se contureaz? undeva la interferen?a ntre retoricile intens critice ale artei occidentale din zona pop-art, nouveau realisme, hiperrealism ?i c? e evident?, n pictura sa, aten?ia dat? construc?iei compozi?ionale.
Cosmin Haia? este un artist care apar?ine unei genera?ii implicate, chiar n momentul maturiz?rii, n evenimente radicale care au suscitat dispute ideologice vehemente ?i care impun o anumit? formulare cultural?. A fi tn?r n 1989, anul Revolu?iei, a nsemnat, pe lng? eliberarea de anumite scheme comportamentale ?i dezafectarea unui regim totalitar, ?i asumarea rupturii.
n acela?i timp, a nsemnat integrarea etapelor instaur?rii mirajului de dincolo de barierele noastre istorice, recent bulversate. Op?iunea pentru o via?? dedicat? acumul?rilor economice, efortul pentru un stadiu de via?? confortabil?, cu accesul la facilit??ile civiliza?iei tehnologice ?i societ??ii de consum sunt doar cteva dintre variantele care au fost serios luate n calcul, ?i nu doar de tn?ra genera?ie. n plan cultural, toate aceste aspecte ale vie?ii au nsemnat pietre de ncercare pentru tinerii arti?ti.
Este problema grav? ?i urgent? pentru ace?ti arti?ti tineri, nc?, dar care s-au format n atmosfera coliziunii dintre dou? miraje politice ?i pe fondul unei culturi universale care, dup? ruptura rece ?i liber? de retorism a modernismului istoric ?i retorismul violent al avangardei, nu se poate defini dect prin prefixele posterit??ii istorice postmodernism, neoavangard?, postavangard?, transavangard?, late modernism, opineaz? criticul Alexandra Titu.
Referindu-se la poten?ialul artistic al plasticianului Cosmin Haia?, criticul de art? Alexandra Titu precizeaz?: Acestea sunt problemele pe care ?i le asum? pictorul Cosmin Haia?, convins de urgen?a angajamentului social al artistului, suspicios fa?? de estetism ?i calofilie, fa?? de concesiile f?cute vandabilit??ii imaginii, de capcanele kitshului, de facila solu?ie a actualit??ii prin suportul mediumului artistic, dar ?i fa?? de re?etele mediumurilor tradi?ionale. A?adar, stilul s?u se contureaz? la interferen?a ntre retoricile stilurilor intens critice ale artei occidentale formulate dup? jum?tatea secolului trecut filtrat? prin ironia estetic? a s?r?ciei, dar nu dintr-o constrngere neap?rat real?, ci ca o indicare a unei realit??i economice de fond a societ??ii autohtone. () O evident? aten?ie la construc?ia compozi?ional? ce impune coeren?a sistemului de semne utilizate ntr-o imagine, armonizarea chiar abrupt? a cmpurilor cromatice, regimul controlat grafic ?i pictural al deform?rilor ?i paradoxurilor epice, selec?ia juxtapunerilor semnificante de materialit??i incompatibile, demonstreaz? preocuparea pentru o condi?ie estetic? a lucr?rilor sale, care, evitnd efectele calofile, caut? s? sublinieze distan?a fa?? de kitsh, uneori chiar indicat critic.
